Artìculu Facebook di u 22/05/17
Hyperloop hè u nomu d’un prugettu imaginatu da Elon Musk, u miliardariu amiricanu, fundatori di Tesla (sucità di vitturi lèttrichi) è di SpaceX (sucità airuspaziali). Si tratta di crià un modu di trasportu ultraràpidu chì Elon Musk difinisci com’è u cinquèsimu in più di i battedda, l’afiò, i vitturi è i trena. Cunsisti à dispona di cappissula, viaghjendu à nantu à un « cuscinu d’aria », drentu à un tubu à bassa prissioni par diminuì a strufinera. Hè un sistema chì farà pocu rimori (da paragunà cù una stallazioni d’iulianni) è chì si voli iculògicu parchì alimintatu da l’inirgìa sularia. Hè in u 2013 chì Elon Musk faci una publicazioni à nantu à internet, ditagliendu u so prugettu di manera à bastanza pricisa cù parechji schema è infurmazioni tennichi. Dighjà affaccindatu cù l’attività di i so impresi, ùn hà postu brivettu, lachendu lìbaru l’accessu à i so infurmazioni, incuragiendu l’aspettu « open source » è cullaburativu.
Dui impresi amiricani è una canadiana sò stati pronti à rillivà a sfida di truvà i solda nicissarii à a rializazioni di u prugettu. Par avali hè Hyperloop One (impresa califurniana) chì hà accoltu u più dòllari (160 miliona). Cerca à rializà i cumpunenti di u trenu supersònicu com’è i cappissula. Di maghju 2016 hà dighjà pruvatu, in u disertu di u Nivadà, u matiriali, l’airudinamìsimu è i miccanìsimi. Sempri cù a vulintà di cunvincia invistisciori novi, a impresa hà iniziatu un cuncorsu intirnaziunali chì à a fini silizziunarà solu 3 vincitori chì tandu sarani sicundati par ghjunghja à cuncritizà i so prugetta. 2 600 candidati, 35 ritinuti di u mondu sanu è à mezu… UN PRUGETTU CORSU ! Hè statu purtatu da Femu Quì, a sucità corsa chì aiuta à gistì i fonda d’invistimentu.
U prugettu cunsisti eddu à rilià cù l’Hyperloop, a Còrsica è a Sardegna, da Bastìa à Càgliari (veni à dì 462 chm), in solu 30 minuti. Cussì si faci a cunnizzioni di dui ìsuli vicini è cussì tandu nasci un tarritoriu novu. Eccu ciò chì si pò ritena da ‘ssa « superìsula miditarrania » :
· 450 chm di parcorsu à nantu à a tarra, è 12 sottu à u mari.
· Quattru porta è quattru campa d’afiazioni riliati.
· Trè univarsità (45 000 studianti) aduniti par crià un « supercampus ».
· 13 spidali à dispusizioni.
· 30 minuti di viaghju.
S’edda si faci, i cambiamenta ani da essa cunsidarèvuli… Da una Sardegna senza muntagna si passarà à una Còrsica muntagnosa ; da una Còrsica di 300 000 abitanti si passarà à una Sardegna di 2 000 000 d’abitanti ; da una Còrsica chì parla corsu è francesu si passarà à una Sardegna chì parla sardu è talianu… l’attrattività turìstica ni sarà crisciuta ; i putanzialità cummirciali sarani beddi più maiori… Comu l’affari s’hà da accuncià ? Comu l’affari s’hà da bulià ? Tuttu ùn si pò misurà. Tuttu ùn si pò imaginà… Hè sicura chì i cunsiquenzi sarani d’impurtenza… Un quatru singulari è imprivìbuli chì pò forsa piacia à l’urganizatori di u cuncorsu. Di ghjunghju ùn firmarà più ch’una dicina di prugetta. À a fin’ di l’istati si cunnisciarà i trè chì sarani ritinuti.
#HyperloopCorse #HyperloopCorsica #HyperloopKorsiKa #HyperloopSardiniaCorsica
Da leghja : Settimana, La Corse votre hebdo, Nu 927 ; http://www.numerama.com/tech/247385-lhyperloop-en-passe-de-relier-la-corse-et-la-sardaigne.html
Ritrattu : ricacciatu da un sughjettu di France3CorseViaStella (http://france3-regions.francetvinfo.fr/corse/hyperloop-ce-metro-revolutionnaire-qui-pourrait-relier-corse-sardaigne-30-minutes-1237067.htm)