Hè sicura. N’ani avutu a prova i sciintìfichi, si riduci u tafonu in u stratu d’uzonu par vìa di a supprissioni pocu à pocu di i prudutta chìmichi nucivi, com’edda era stata dicisa 30 anni fà.
A prima alerta era stata lampata in u 1974 da dui chimisti amiricani, Mario Molina è Sherwood Rowland, di l’Univarsità d’Irvine in California. In a rivista « Nature » spiigàiani a minacia ch’edda riprisintaia a pruduzzioni di i CFC o clurufluurucarbunati à nantu à u stratu d’uzonu ch’è no avemu sopra à i nosci capa. Avìani dimustratu chì l’atimòsfara t’hà una capacità d’assurzioni limitata di l’atoma di cloru è chì tandu aduprà ‘ssu atomu era priculosu pà a saluta di tutti. Iffitavamenti, à l’èpica i CFC èrani suventi impiigati drentu à flaccò pulvirizatori o in i lìquidi par rinfriscà i cunghjilatori è prestu avìani fattu di ritruvassi in l’atimòsfara, aggruppèndusi.
Prima i dui circadori amiricani sò stati attaccati da a parti di a indùstria chìmica. Po dopu a so inchiitùdina hà finitu par essa cunfirmata da dui circadori britànichi dimustrendu chì i CFC ammassati à l’imìsfaru suttanu avìani pruvucatu un tafonu in u stratu d’uzonu.
Ramintemu chì ‘ssa zona di l’atimòsfara pruteghji l’èssari vivi di a Tarra da l’azzioni di l’ultaviuletta capaci si ditiriurà l’ADN di i cèdduli.
Mori stata dicìcini tandu di riagì è sarà aduttatu in u 1987 u prutucollu di Montréal chì pianu pianu hà intardittu l’usu di i gasa industriali à basa di cloru.
Or, pocu fà, una squatra di circadori amiricani, cundutta da a prufissori Susan Solomon, di l’astitutu di tinnulugìa di u Massachusetts, ani pussutu custattà chì u tafonu in u stratu d’uzonu era in traccia di culmassi. Hà oramai diminuitu di più di 4 miliona di chilòmitri quatrati. I risultata di riassurbimentu currispòndini d’altrondi à u calindaru bramatu 30 anni fà in Montréal.
A zona prutittrici di l’atimòsfara si varisci pianu pianu da u mali pruvucatu da l’èssaru umanu è ùn ci voli à aspittà u so risanamentu tutali nanzi à 2050. Ancu sì dipoi 1990 ùn si pruduci più CFC, i mulèculi criati nanzi asìstini sempri ghjirandulendu in l’atimòsfara, cù una durata di vita da 50 à 100 anni.
Intantu, sàppiiti ch’in u 1995, Mario Molina è Sherwood Rowland èrani stati ricumpinsati pà i so travadda da u Premiu Nobel di chimìa.
Al di là di l’aspettu sciintìficu di i so travadda, sò maiori ancu i so cunsiquenzi, postu ch’ani cunduttu à u successu d’una cuuparazioni intirnaziunali.
Hè incuragianti pà l’avvena di veda chì quandu’eddu si dà di rimenu, l’Omu pò ghjunghja à arriparà i disguasta ch’eddu faci à a natura (è chì par eddu stessu sò priculosi). Hè sicura ch’in ‘ssu duminiu ùn manchemu di sfidi à rilivà…
#TrouCoucheOzoneRésorbé #HoleOzoneLayer
Ritrattu : https://pixabay.com/en/cloud-sky-heaven-fly-nature-593161/