– usciintificuchju.com – Luni u 20 di nuvembri 2017
CHÌ GHJÈ UN ITINIRARIU AURUPEU ?
Hè satu iniziatu da u Cunsigliu di l’Auropa. U Cunsigliu di l’Auropa (ch’ùn ci voli à cunfonda cù u Cusigliu aurupeu chì adunisci i capiguverna è chì difinisci i ligni maiori di a pulìtica di l’Unioni) hè a più vechja urganizazioni intirnaziunali in Auropa, postu ch’edda hè stata criata in u 1949. Copri u cuntinenti sanu. I so 47 membra si sò aduniti par salvà è prumova u so patrimoniu cumunu è u prugressu icunòmicu è suciali.
U Cunsigliu di l’Auropa faci principià u prugrammu di l’itinirarii culturali in u 1987. U so ugittivu era di dimustrà, par vìa d’un viaghju à traversu u tempu è u spaziu, comu u patrimoniu di i diffarenti paesa è culturi di l’Auropa cuntribuìscini à u patrimoniu culturali cumunu.
L’itiniraria culturali mèttini in pràtica i principa fundamintali di u Cunsigliu di l’Auropa, veni à dì i dritti di l’òmini, a dimucrazìa culturali, a divarsità è l’idantità culturali, u diàlugu, u scambiu è l’arricchimentu à traversu i fruntieri è i sècula. Avemu tandu, i violi di Saint Jacques de Compostelle, i stradi di i Vikings, i vìi aurupei di Mozart…
INIZIATU DA QUALI ?
In Còrsica l’itinirariu missu in piazza si chjama a Vìa San Martinu. Ci travadda dipoi 10 anni avà Christian Andreani, u prisidenti di u Centru Culturali San Martinu Còrsica. Tuttu hè partitu da Patrimoniu indu’ si faci l’11 di nuvembri, a tradiziunali festa di San Martinu cù i vinaghjoli. Saint-Martin de Tours hà lacatu tracci in Còrsica è a Via San Martinu pruponi di visticalli. In Auropa sò 13 paesa francati, da l’Ungrìa à a Francia passendu par l’Alimagna. In còrsica tocca par avà 16 cumuni à nantu à 202 chilòmitri. Si scrivi in u Fistivali di u Vaghjimu è di a Ruralità chì quistu annu hà cumenciu u 21 d’uttrovi in Sotta, a cumuna a più miridiunali di tuttu ‘ssu parsorsu aurupeu.
QUAL’ERA SAN MARTINU ?
Nasci in u 316 in Pannunìa (l’Ungrìa d’oghji). Addivatu in Italia ci duventa militaru in l’armata rumana. In u 337 in postu in Amiens, in Gallia, sparti a mità di u so manteddu par dalla à un pòvaru muranti. Hè toccu da a rivilazioni di a fedi è si cunverti à u cristianìsimu. Finisciarà par essa vescu di Tours in u 371. Tandu faci i prima ghjesii in a campagna gàllica, viaghjendu dinò in Auropa (Alimagna, Sguìzzara, Spagna…). Si ni mori l’8 di nuvembri 397 in Candes è ghjè intarratu in Tours l’11 di nuvembri.
U INTARESSU PÀ A CÒRSICA
Pà i membra di u Centru Culturali San Martinu Còrsica, u intaressu di ‘ssu prugettu hè di rilià paesa è cità o altri loca intornu à u pridicatori di i campagni, prisenti à nantu à 110 cumuni in Còrsica. Tutti ‘ssi loca cù i munimenta ch’eddi poni accodda sò sempri d’unu intaressu patrimuniali maiori è suventi pò essa l’uccasioni di caccià da a machja un idifiziu riligiosu ch’era abandunatu. Unipochi fèrmani da metta in valori. Sarà pò essa u casu di l’anziana cappedda San Martinu à nantu à a cumuna di Conca è chì U Sciintificuchju hà ritrattatu ficchèndusi à mezu à i scopi, a tiria è i lamaghji… (veda u ritrattu). Tandu, cù ‘ssa strada chì riunghji Cismonti è Pumonti l’ugittivu hè di fà campà un tarritoriu for’ di a statina è di prumòvalu spartendu una mimoria è prufittendu ancu di l’uccasioni par crià impiega in leia cù un turìsimu più culturali. Binifiziendu d’una prumuzioni aurupea, a strada chì principia in Ungrìa pò cunducia in Còrsica mori aienti in brama d’entra in cumunioni cù l’ànima isulana. Di sicuru a lingua corsa ci pò largamenti cuntribuì. Sarà una uccasioni di falla campà uffrendu vìsiti patrimuniali bislingui com’eddi a ci prupònini dighjà l’urganizatori di u Fistivali di u Vaghjimu è di a Ruralità.
Da leghja : http://culture-routes.net/fr ; corse-matin 24/10/17 p16
Ritrattu : U Sciintificuchju