BIG BANG : FÈRMANI 400 MILIONA D’ANNI À USSIRVÀ

– usciintificuchju.com – Dumènica u 31 di dicembri 2017

L’astrònumi dispònini dighjà di 99,9 % di u filmu di l’Universu. Si sciàppani u capu oramai par uttena i màghjini chì màncani, quiddi di i prima miliona d’anni, forsa i più impurtanti…

Si sà, fighjulà u celi ghjè ricuddà a stodia di l’Universu. Veda luntanu in u spaziu hè veda luntanu in u tempu. Più sò luntani i steddi è più u so lumu metti tempu par ghjunghja ind’è no. Tandu i vidimu in u passatu, com’eddi èrani quand’eddi ani imissu u lumu chì ci ghjunghji. D’altrondi, al di là d’una certa distenza, veni ancu meddu à parlà di tempu par situassi. Hè cussì chì a distenza rializata da u lumu in un annu (10 000 miliarda di chilòmitri) si conta in Annati di Lumu.

Da a luna u lumu (dunqua a màghjina di a luna) metti 1,3 siconda par ghjùnghjaci è francà 384 000 chilòmitri. U lumu di u soli metti 8 minuti par francà 15 miliona di chilòmitri. Da u fondu di u nosciu sistema sularu u lumu metti 1 ora par fà più d’1 miliardu di chilòmitri… è da u fondu di l’Universu, u lumu metti 13,4 miliarda d’anni par ghjùnghjaci, in tutti i casi, u lumu di a galassìa a più luntana ch’è no emu riisciutu à ussirvà. D’apressu a tiurìa di u Big Bang, l’Universu hè natu 13,8 miliarda d’anni fà. Màncani dunqua 400 miliona d’anni à ussirvà.

Nè u tiliscopu spaziali Hubble, nè i tiliscopa giganti à nantu à a Tarra ci ghjùnghjini. Ci voli à fanni d’altri più pirfurmanti. Ancu assà, i tiliscopa di nova ginirazioni sò in traccia d’essa custruiti. Ci hè u JWST (James Webb space Telescope) cù unu spechju di 6 metra è mezu è cù camerà infrarossi. Po ci hè l’idea di fà una reta SKA (Square Kilometre Array) di 3000 antenni posti da l’Australia à l’Àfrica Suttana chì aduniti furmarìani tandu una stesa ricittrici listessa à unu spechju di un chilòmitru quatratu. In fini, ci hè ELT (Extremely Large Telescope) in custruzzioni à u Chili è chì avarà unu spechju di 39 metra.

Sarà un prugressu maiori, è puri parechji pènsani ch’eddu ùn bastarà è ch’eddi mancarani sempri 100 miliona d’anni. A suluzioni pudarà vena d’un tiliscopu à tempu giganti è à tempu spaziali. Ci hè un prugettu par 2050…

Ùn si tratta di veda u big bang stessu ma omancu l’affaccà di i prima steddi, di veda i prima galassìi è ancu l’imissioni di i nìvula d’idrugenu primurdiali…

Da leghja : Science et Vie di dicembri 2017

Ritrattu : https://pixabay.com/en/color-background-structure-lines-1568698/

Votre commentaire

Entrez vos coordonnées ci-dessous ou cliquez sur une icône pour vous connecter:

Logo WordPress.com

Vous commentez à l’aide de votre compte WordPress.com. Déconnexion /  Changer )

Image Twitter

Vous commentez à l’aide de votre compte Twitter. Déconnexion /  Changer )

Photo Facebook

Vous commentez à l’aide de votre compte Facebook. Déconnexion /  Changer )

Connexion à %s

Ce site utilise Akismet pour réduire les indésirables. En savoir plus sur la façon dont les données de vos commentaires sont traitées.

%d blogueurs aiment cette page :