U PÒPULU BAGHJAU D’INDUNISÌA SI SARÌA ADATTATU GINITICAMENTI PAR CIUTTÀ SOTTU À L’ACQUA

– usciintificuchju.com –  Marti u 1a maghju 2018

Quandu l’omu o un mammìfaru in ginirali, fala sottu à l’acqua, si poni arrigistrà parechji iffetta fisiulògichi : sò ralantiti i batticora, ciò chì riduci a cunsumazioni d’ussigenu è sò strittiti i veni pirifèrichi, ciò chì rinvìa u sangui versu l’ùrgani chì n’ani u più bisognu. Dinò ci hè una aggrunchjulita di a melza chì pirmetti di lampà in a circulazioni un soprapiù di glòbuli rossi ussiginati. Cù una aggrunchjulita sola, a quantità d’ussigenu in u sangui passà da 3 à 10% à pocu pressu.

Ghjè a sciintìfica Melissa Ilardo chì travadda à l’Univarsità d’Utah in Salt Lake City chì hà prupostu à i so culleghi di fà unu studiu à nantu à u pòpulu Baghjau d’Indunisìa (Bajau in inglesu), cugnumatu « l’andaccioni di u mari ». Pèscani falendu in fini à 70 metra di prufundezza senza matiriali è pàssani 60% di a so ghjurnata di travaddu sottu à l’acqua par ricircà pescia, polpa è altri crustacea.

L’ugittivu di Melissa Ialrdo era di virificà sì a diminsioni impurtanti di a melza di i Baghjai era liata à i so capacità rispiratorii è s’edda si trattaia d’una adattazioni ginètica. Tandu, a sciintìfica hà passatu parechji mesa in Indunisìa à cantu à i Baghjai è à cantu à un antru pòpulu, i Saluani, pòpulu chì eddu ùn campa ciuttèndusi sottu à l’acqua. Cù una icugraffìa i sciintìfichi ani pussutu custatà chì a melza di i Baghjai era 50% più grossa chè quidda di u pòpulu vicinu ! Tandu ani paragunatu i ginoma di i Baghjani cun quiddi di i Saluani è ancu cun quiddi di una pupulazioni chinesa è ani trovu diffarenzi ginètichi di primura. In cunclusioni, a ginètica di i Baghjai li pudarìa dà un « doppiu avantaghju » : a capacità di pruducia di più cèdduli ussiginati è a pussibilità di cuntènali drentu à una riserva più maiori. Ghjè frà altru l’azzioni di u genu PDE10A chì ni sarìa rispunsèvuli.

Avarìami quì a prima prova d’una adattazioni ginètica di l’èssaru umanu à una prisenza ripituta sottu à l’acqua. Ma certi ùn ni sò micca cunvinti è aspèttani d’altri spirienzi par pudè cunfirmà o infirmà ‘ssu risultatu. Par Edward Gilbert-Kawai, mèdicu fisiulugistu à l’Univarsità di Londra, « ùn hè tantu pussìbuli chì a diminsioni di a melza sighi cuntrulata da un solu genu ».

Inveci, s’edda hè virificata ‘ssa scuparta, aiutarìa a ricerca midicali à capì com’eddu riagisci l’urganìsimu quand’eddu manca d’ussigenu, in parechji circunstenzi, sottu à l’acqua ma ancu in altitùdina, à l’uccasioni d’una intarvinzioni chjirusicali o cù una malatìa chì tocca i pulmona.

Da leghja : https://www.sciencesetavenir.fr/sante/un-peuple-indonesien-se-serait-genetiquement-adapte-pour-plonger-plus-longtemps_123315

Ritrattu : https://pixabay.com/en/underwater-small-fish-coral-2347255/

Votre commentaire

Entrez vos coordonnées ci-dessous ou cliquez sur une icône pour vous connecter:

Logo WordPress.com

Vous commentez à l’aide de votre compte WordPress.com. Déconnexion /  Changer )

Image Twitter

Vous commentez à l’aide de votre compte Twitter. Déconnexion /  Changer )

Photo Facebook

Vous commentez à l’aide de votre compte Facebook. Déconnexion /  Changer )

Connexion à %s

Ce site utilise Akismet pour réduire les indésirables. En savoir plus sur la façon dont les données de vos commentaires sont traitées.

%d blogueurs aiment cette page :