– usciintificuchju.com – Màrcuri u 23 di maghju 2018
Si tratta d’un travaddu fattu da a squatra di Suzanne Simard, iculugista canadiana di l’univarsità di Culumbìa Brittànica. I circadori ani dimustratu chì ci era unu scambiu di nutritura è d’infurmazioni da un àrburi à l’altru. L’àrburi rializèghjani una cuminicazioni par aiutassi l’uni è l’altri è svilùppani stratigìi cullittivi è di mimoria.
Aduprendu isòtupi di u carbonu ani dimustratu chì dui spezii di i furesti canadiani, u ghjalgu Douglas è u vitulu, scàmbiani mulèculi cù i so ràdichi par vìa di a reta di i funga liati à l’àrburi sottu tarra. Si vedi tandu chì l’àburi d’una furesta si cumpòrtani com’è èssari suciali è chì ‘ssa cuminicazioni li faci prò.
L’aiutu hè riali. I vìtuli invìani zùccari à i ghjòvani ghjalga chì màncani di lumu è quandu edda hè gattiva a staghjoni tocca à i ghjalga d’invià u zùccaru à i vìtuli ch’ani persu i so casci. Peter Wohlleben, furistieri alimanu, dici chì ‘ssi àrburi « ani bisognu di a furesta » ; sò àrburi suciali à l’inversu di spezii più sulitarii com’è u sàliciu o u piopu. Ci hè una cuupirazioni par prufittà di u so circondu. Ci ritènini l’umidità chì pò binifizià ancu à l’animali.
L’idea hè chì a furesta, inveci d’essa un locu di cumpitizioni (com’eddu si dici d’abitùdina), hè una vera antità chì intrateni u so locu. Ùn hè una idea nova ma più và è più si ni capisci i miccanìsimi chìmichi missi in ghjocu.
I PIANTI SI PONI PRIVENA D’UNU STRESSU MICCÀNICU
Spirienzi da circadori suidesi, à nantu à u granonu, ani pussutu pruvà chì i pianti si pudìani privena d’unu stressu miccànicu. Certi granona sò stati tocchi da un pineddu à nantu à i so casci è d’altri nò, po i circadori ani ricuparatu i mulèculi prudutti da i ràdichi drentu à suluzioni di crèscita. Prisintendu ‘ssi suluzioni à ghjòvani granona ani ussirvatu u so cumpurtamentu. Or, a pianta hà prifiritu sviluppassi in i suluzioni di u granonu ch’ùn era statu toccu. Facìani a diffarenza : una suluzioni tistimuniaia d’un circondu favurèvuli, inveci chì l’altra suluzioni privinìa chì i casci pudìani essa tocchi.
Veni à dì chì i pirturbazioni, ancu corti, chì si fàcini da sopra à a tarra, cundùcini à cambiamenta in a cuminicazioni sottutarra, chì pòrtani i pianti à cantu, à mudificà i so stratigìi di crèscita.
Par cuncluda, pudemu dì chì i pianti si pàrlani ! Ani sviluppatu un veru linguaghju (o scambia chìmichi) chjachjarendu à traversu i so ràdichi o i so casci di i risorsi in acqua, di a prisenza o micca d’insetti nucivi, di l’azzioni miccànichi di certi animali…
Da leghja : http://www.cho-ku-rei.fr/sciences/l-intelligence-des-arbres
http://www.rfi.fr/emission/20140524-2-plantes-conversations-agriculture
Ritrattu : U Sciintificuchju