A SONDA PARKER HÀ DA “SFRISGITÀ” U SOLI

– usciintificuchju.com – Sàpatu u 18 d’aostu 2018

A sonda Parker Solar Probe hè stata inviata in u spaziu u 12 d’aostu. Oramai hà presu a dirizzioni di u soli. Si n’hà da avvicinà par istudià a so curona, veni à dì a so atimòsfara sterna sempri pocu cunnisciuta. Hè drentu à ‘ssa atimòsfara ch’eddi sò ussirvati i venta sulari, finòmini scuparti da l’astrufisicistu Eugnene Parker. Hè a prima volta chì a NASA dà u nomu d’una parsona sempri viva à un attrazzu spaziali. D’altrondi Parker hà assistutu à u lanciamentu di u satèllitu.

Principiu d’uttrovi a sonda sarà vicinu à a pianeta Vènnari. Prufittarà di a so forza gravitaziunali par essa sbulata à nantu à una òrbita illìttica intornu à u soli di nuvembri. Sarà à 24 miliona di chilòmitri da u soli.

A missioni hà da durà 7 anni. Ci sarà sei bola da sopra à Vènnari è 24 volti a sonda s’avvicinarà da a faccia di u soli. Pà i trè ùltimi bola, a sonda sarà à u più vicinu ch’edda pò, à 6,1 miliona di chilòmitri da u centru di a noscia stedda.

Rializendu i so òrbiti illìttichi a sonda cambiarà di vitezza. Ralantisciarà luntana da u soli è accilararà quand’edda sarà più vicina. A vitezza a più alta sarà di 692 000 chilòmitri à l’ora, ciò chì farà di Parker l’attrazzu spaziali u più ràpidu mai custruitu. Par avà, u satèllitu chì hè andatu u più prestu hè Helios, cù 252,792 chm/o.

Sta idea d’invià una missioni in a curona sulara hè vechja di parechji dicennia. Ci hè vulstu à aspittà parchì a NASA ùn avìa a tinnulugìa par falla. Or a scienza di i matiriali hà fattu prugressa pirmittendu oramai di fabricà unu scudu tèrmicu capaci di risista à un calori stremu ma dinò di firmà fretu daretu.

Drentu à Parker sò parechji i strumenta ch’ani da primetta di fà numarosi misuri.S’aspetta tandu di ditarminà a vitezza, a timpiratura è a dinsità di u ventu sularu. Una camerà fighjularà a curona par istudià i so variazioni. Sarani accolti infurmazioni à nantu à u campu lèttricu è u campu magnèticu drentu à u ventu sularu. In fini, sarani misurati i partìculi à alta inirgì, prudutti à l’uccasioni d’una irruzzioni sulara, l’ilittrona, i prutona è l’iona pisenti.

Una missioni ricca dunqua otantu chè inèdita.

Da leghja : https://www.futura-sciences.com/sciences/actualites/astronomie-parker-solar-probe-tout-ce-quil-faut-savoir-sonde-partie-froler-soleil-67547/

Ritrattu : https://pixabay.com/en/sun-heat-planet-solar-system-space-581377/

Votre commentaire

Entrez vos coordonnées ci-dessous ou cliquez sur une icône pour vous connecter:

Logo WordPress.com

Vous commentez à l’aide de votre compte WordPress.com. Déconnexion /  Changer )

Image Twitter

Vous commentez à l’aide de votre compte Twitter. Déconnexion /  Changer )

Photo Facebook

Vous commentez à l’aide de votre compte Facebook. Déconnexion /  Changer )

Connexion à %s

Ce site utilise Akismet pour réduire les indésirables. En savoir plus sur la façon dont les données de vos commentaires sont traitées.

%d blogueurs aiment cette page :