INCRIDÌBULI SPACEX !

– usciintificuchju.com – Marti u 23 di ghjunghju 2020

Dopu à avè cuncipitu fusei chì si poni riutilizà, a impresa SpaceX hà riisciutu hà invià astrunàuti in u spaziu. Bob Behnken è Doug Hurley sò partuti u sàpatu 30 di maghju drentu à una fusea Falcon-9 par riunghja u lindumani a stazioni spaziali intirnaziunali. A missioni pari mudesta postu chì i dui amiricani ùn sò andati nè à nantu à a Luna nè à nantu à Marzu ma solu drentu à un bastimentu spaziali indu’ parechji òmini o donni di parechji naziunalità si sò dighjà resi dipoi 1998. È puri a NASA ci vedi una “rivuluzioni” parchì SpaceX offri un novu accessu à u spaziu à i Stata Uniti pà i so astrunàuti, inveci ch’eddi l’avìani persu dipoi l’accidenti di a navetta Colombia in u 2003. Par purtà a ropa ci èrani i russii, i giapunesi, l’aurupei è l’amiricani. Ma par rinnuvà l’icchipaghja ùn ci era chè u viìculu spaziali russiu, Soyouz. Oramai si pò ancu cuntà à nantu à SpaceX.

SpaceX pirmetti à l’amiricani d’invià astrunàuti in u spaziu cù un costu menu altu ch’eddi l’èrani i prugramma di nanzi. Par 3 milliarda di dòlari (accurdati dipoi 2011), SpaceX hà sviluppatu un tazzì spaziali è prumissu versu l’ISS sei passa è veni. Da nutà chì SpaceX hà strappatu u marcatu passendu davanti à u giganti Boeing, chì hà vistu a so capsula, Starliner, mancà una prova di bolu, senza nimu drentu, in u 2019. A partenza da a Tarra versu u spaziu s’hè fatta da un locu mìticu : u passu di tiru da indu’ èrani partuti i missioni Apollo par andà à splurà a Luna da 1960 à 1970. Un locu mudificatu à posta da SpaceX. A simbòlica hè forti è veni à ramintà chì SpaceX si scrivi in a cuntinuità di a stodia aròica di a cunquista spaziali.

Intantu, ci hè vulsutu à cunvincia par Elon Musk. ‘N u 2002, quandu eddu hà criatu SpaceX, ùn ci capìa nudda à i fusei. I prima lanciamenta sò ancu fiascati ma Elon Musk ùn lenta nudda è i so fusei ani da finiscia par viaghjà. U più rimarchèvuli di sicuru, hè d’avè riisciutu à fà cuncipì fusei chì si poni riutilizà, rifalendu à nantu à una barca in mari o à nantu à a tarra. Par avà, SpaceX hè a sola impresa à riescia ‘ssa prudezza è di sicuru diminuisci i costa di funziunamentu di modu cunsidarèvuli… Crew Dragon hè una capsula com’è Apollo, ma à l’usu più mudernu. U intiriori hè sopra à tuttu biancu è u lumu più sùttili. Solu un curdonu pirmetti di rilià i cumbinazioni di l’astrunàuti à i carigona par fà affaccà aria fresca è cuminicazioni. È in più, ‘ssi tinuti sò stati dissinati sopra à misura cù l’aiutu d’un sartori d’Hollywood. Ci hè in fini una pussibilità d’essa lampatu da a capsula in casu di prublema, ciò chì avìa mancatu in i navetti spaziali.

A rièscita di ‘ssu bolu pirmetti à i Stata Uniti di ritruvà a so autunumìa spaziali è à tempu a so fiirtà. Hè di bonu auguru pà i prugetta spaziali amiricani ch’ùn màncani micca. A NASA conta bè d’invià astrunàuti à nantu à a Luna in u 2024 po à nantu à Marzu in u 2033. Una volta di più hè SpaceX chì risica di susprenda à tutti è cuntribuì à accilarà a cunquista spaziali cù a vodda di fà viaghjà passaghjeri privati in òrbita o in dirizzioni di a stazioni spaziali intirnaziunali. Senza parlà di a so famosa fusea Starship ch’edda hè in traccia d’ilaburà : tamanta fusea, chì Elon Musk voli pudè riaduprà in tutalità postu chì ‘n a Falcon 9 solu i lanciadori è u nasu di a fuesa sò ricuparati, ciò chì d’altrondi hè dighjà una pirfurmenza. Un mastudontu spaziali chì Elon Musk voli metta à u sirviziu di a culunizazioni di a pianeta Marzu.

Nanzi chì tuttu si cuncritizessi, Elon Musk hà dighjà riisciutu à facci sunnià. Incridìbuli SpaceX !

Da leghja : https://www.lemonde.fr/sciences/article/2020/05/30/spacex-a-lance-deux-astronautes-de-la-nasa-dans-l-espace-une-premiere-historique-pour-une-societe-privee_6041305_1650684.html

Ritrattu : https://pixabay.com/fr/illustrations/starship-vaisseau-spatial-fus%C3%A9e-5241913/

Votre commentaire

Entrez vos coordonnées ci-dessous ou cliquez sur une icône pour vous connecter:

Logo WordPress.com

Vous commentez à l’aide de votre compte WordPress.com. Déconnexion /  Changer )

Photo Facebook

Vous commentez à l’aide de votre compte Facebook. Déconnexion /  Changer )

Connexion à %s

Ce site utilise Akismet pour réduire les indésirables. En savoir plus sur la façon dont les données de vos commentaires sont traitées.

%d blogueurs aiment cette page :