I FUTURA LUNTANI

– usciintificuchju.com – Dumènica u 22 di nuvembri di u 2020.

Eccu quì una ritrascrizzioni di i 4 prima minuti di u cumentu di u filmettu “Futurs lointains” di “Balade mentale”, un canali Youtube ch’è no v’arricumandemu…

Seti à nantu à u puntu di fà un viaghju luntanu ‘n u tempu, in dirizzioni  di l’itarnità. Ancu sì l’affari vi pari stranu, a dirizzioni presa da a voscia vita hè bedda più cumplessa chè quidda di i corpa in òrbita o chè a micànica cilesta. Sì nimu pò priveda u vosciu avvena, ùn hè listessu par l’avvena di l’universu è di tuttu ciò chì u custituisci. S’è no ci intarissemu à i leci di a natura chì i guvèrnani ci pudemu veda rifletta l’avvena di i futura luntani è cumincià, pà una parti, à privèdali. Eccu tandu a so stodia…

…chì U Sciintificuchju si cuntintarà di cuntà da… oghji à più di 100 000 000 d’anni dopu.

Quandu u lumu par no ci spignarà, a materia chì un ghjornu ci hà custituitu cuntinuarà d’asista è i steddi di lucicà. 2366 anni sò dighjà passati è a cumeta di Halley faci u so ritornu in u sistema sularu internu. A pocu pressu 10 000 anni più tardi a giganti rossa Antares si trasfurmeghja in super nova. A stedda di luminusità tamanta duventa visìbuli ancu di ghjornu da i nosci discindenti è a Tarra cuntinueghja di turnà à nantu à edda stessa, di più in più pianu. Hè ralantita di 2,02 sicondi par cìculu, par vìa di l’iffetta di u mari inghjinnati da a prisenza di a luna. Tandu da quì à 50 000 anni ci vularà à aghjustà 1 siconda à a durata d’un ghjornu. 1 siconda in più par tornu di tarra, dopu par quiddi astròlughi l’affari cumènciani à essa in francesu, chì u muvimentu di i steddi chì si dispiàzzani ‘n a noscia galassìa hà finitu par trasfurmà a volta cilesta indu’ si dissinèghjani cintinai di custillazioni novi in un celi chì mancu à pena s’assumidda à quiddu ch’è no cunniscimu oghji.

200 000 anni dinò sò passati è a sonda Voyager 2, s’avvicina di Cirius, par avà a stedda chì lucicheghja u più ‘n u nosciu celi. Avemu francatu avà u puntu, vistu a fraquenza di i colpa, chì a Tarra si sarà presa un astiròidu di più d’un chilòmitru. È dopu à 1 000 000 d’annati à subì l’assalta di u tempu, à fassi fascià di rena, da l’acqua è u ventu, a piràmida maiori di Gizeh, com’è tutti i bastimenta custruiti di petra oghji, cumènciani à ùn essa più ricunnisciuti. À nantu à luna, tutti i stampi lacati da l’astrunàuti, di i missioni Apollò, sò oramai cumplittamenti spariti, sfassati da l’azzioni di i raghja còsmichi è altri finòmini d’irusioni spaziali. È ghjè in calchidocu par ‘ssi canta, in ‘ssi cela cambiati in tuttu, ch’eddu affacca un sicondu pìcculu soli, durenti à unipochi di sittimani. A super giganti Bitalgosa veni ancu edda di splusà in super nova. Duvintata facilmenti visìbuli di ghjornu, a stedda chì si ni mori, faci cuncurenza parechji sittimani à a luna piena, par ciò chì tocca à a luminusità di notti. Un passu dopu, longu di 450 000 anni, a stedda Gliesi 710, hè à bastanza vicina à a noscia par disturbà u nìvulu d’Uortu, inviendu dicini di cumeti drentu à u sistema sularu.

Miliona d’anni pàssani è a cròstula tarrestra cuntinueghja à dispiazzassi sigondu à i so ligni di rumpitaturi è di dibbulezzi. L’apartura di u rift africanu di u livanti, forma avà una nova conca uciànica, da u Corru Africanu à u restu di u cuntinenti. L’Autralia codda versu u Nordu, a California si spicca da a Mèrica è in una distenza 3 volti di più alta ‘n u tempu, ritruvemu à Marzu, travistitu d’annedda. Si sò criati dopu à a disintigrazioni di a luna chjuculedda Phobos, scuzzulata da a mossa di u mari inghjinnata da a pianeta rossa. Pinsemu chì ‘ssi strutturi duvarìani stà in piazza durenti à 1 à 100 000 000 d’anni. À nantu à a noscia pianeta a tarra cuntinueghja à mova. L’Àfrica chì hà pichjatu contru à l’Aurasia hà sarratu u mari Tarraniu. Vulcana nàscini è mòrini. Muntagni si pèsani. D’altri sparìscini frusti da u tempu è da l’irusioni intali à ciò chì, in un ghjocu di puzzle giganti, tutti i cuntinenti finìscini par aggrupassi par furmanni più chè unu è ùnicu…

Da stà à senta : https://www.youtube.com/watch?v=yd3tQFt2QUY

Ritrattu : Balade mentale

Votre commentaire

Entrez vos coordonnées ci-dessous ou cliquez sur une icône pour vous connecter:

Logo WordPress.com

Vous commentez à l’aide de votre compte WordPress.com. Déconnexion /  Changer )

Photo Facebook

Vous commentez à l’aide de votre compte Facebook. Déconnexion /  Changer )

Connexion à %s

Ce site utilise Akismet pour réduire les indésirables. En savoir plus sur la façon dont les données de vos commentaires sont traitées.

%d blogueurs aiment cette page :