URÌCINI DI U COVID-19, À CHI NI SEMU ?

– usciintificuchju.com – Dumènica u 23 di ghjinnaghju 2022.

Hè sempri oghji diffìciuli di priveda comu hà da ivulà a pandimìa causata da u curunaviru, ùn si sà quantu tempu pò durà è à chì puntu pò essa priculosa. Ma dinò, hè sempri diffìciuli di veda chjaru in quantu à a so urìcini, ciò chì d’altrondi ùn aiuta micca à capì bè ‘ssu viru è tandu à pianificà a so ivuluzioni… Pussìbiltà in quantu à a so urìcini, fèrmani parechji. Fèmucini u puntu.

Urìcini animali à parta da un marcatu. Era a prima ipòtisi è cuncirnaia u tintu pangulinu. Or sò numarosi i sciintìfichi chì dipoi l’ani ricusata. U tortu di u pangulinu era d’essa vindutu à nantu à un marcatu di Wuhan in China, u locu indu’ hè schiattata a pandimìa. Prestu hè statu idantificatu chì u ginomu di u viru era listessu (à 96%) à quiddu d’un topu alutu. Postu chì nisciuna trasmissioni diretta da un topu alutu à un èssaru umanu hè stata dimustrata par avà, i sciintìfichi ani cercu un òspitu intarmidiariu. Ma pangulinu è topa aluti prupizii à a cuntaminazioni sò luntani (à 1500 chm) da l’unu è l’altru, po i so cumpurtamenta rèndini diffìciuli unu scontru è l’uccasioni d’una ricumbinazioni di i so vira pàrini scarzi.

Urìcini animali à parta da un topu alutu. Sò d’accordu i sciintìfichi, u Covid-19 hè una zuunosa, veni à dì una malatìa umana d’urìcini animali. Ciò ch’è statu trovu hè chì in i vira di i topa aluti asìstini parechji siquenzi, chì dopu ricumbinazioni poni dà a nàscita à u viru Sars-Cov-2 à l’urìcini di a malatìa di u Covid-19. Otantu un òspitu intarmidiariu ùn hè mancu più nicissariu ma ùn hè certu, è un òspitu di sicuru hè sempri pussìbuli, or par avà ùn hè ancu statu trovu.

Urìcini accidintali à parta da un laburatoriu. L’urìcini di u viru hè un fattu, ma l’urìcini di l’ipidimìa n’hè un antru. Ancu sedda si cunfirma l’urìcini di u topu alutu, ùn si spiega comu u viru passa da i sàpari (locu ‘d’eddi stani i topa aluti) à a cità d’Wuhan ? Sarà par vìa d’un cuntattu direttu cù un èssaru umanu ? Hè vera chì i pràtichi riligiosi, u turìsimu o a caccia…  poni cunducia l’òmini in i sàpari o à cantu. O allora sarà par vìa d’una pratica culinaria, maghjendu quiddu famosu animali intarmidiariu… Ma dinò tutti avemu rimarcatu chì Wuhan hè dinò unu di i rari loca ‘n u mondu, ‘ndu’ eddu ci hè un laburatoriu chì travadda à nantu à… i curunavira ! Di più unu di l’attività di ‘ssu laburatoriu hè di mudificà i vira par circà di capì com’eddi fàcini par francà i siparazioni chì ci hè da una spezia animali à l‘altra. Tandu, u Sars-Cov-2 hè pò essa u risultatu d’una cultura in laburatoriu. U fattu si stà chì par crià l’ipidimìa ci hè vulsutu ch’eddu scapessi fora. Or hè sicura chì, ancu s’eddi sò presi alti misuri di sicurità, un accidenti hè sempri pussìbuli. Un accessu à i basi d’infurmazioni di u laburatoriu ci avarìa forsa pirmissu di vèdaci chjaru à ‘ssu sughjettu ma l’auturità chinesi ùn si sò musciati cuupirativi.

Urìcini vulintaria à parta da un laburatoriu. Una inchiesta di a CIA hà cunclusu chì l’ipòtisi d’un viru fabbricatu com’è arma biulògica ùn duvìa essa ritinuta. Po, certi fàcini rimarcà chì ‘ssu viru toccca u mondu sanu è tandu, s’eddu hè artificiali, u so criatori ni pati ancu eddu. Hè una argumentu, ma dinò ci voli à piddà un contu u fattu chì pà una dittatura l’appiicazioni di misuri sanitarii custringhjanti sarà più asgiata è chì un certu nùmaru di vìttimi hè pò essa calcosa d’accittatu, ancu di privistu (à più forti raghjoni quandu a pupulazioni di ‘ssu paesu hè cunsidarèvuli).

Parechji media sò stati cunsultati pà a rializazioni di ‘ssu artìculu : LCI, Natagora, France Inter, La Dépêche, Le Vif, Sciences et Avenir, Le Monde.

Ritrattu : https://pixabay.com/fr/illustrations/corona-virus-covid-19-4999179/

ANTOINE, UN GHJÒVANU CULLIGIANTI DI PORTIVECHJU IN U PRUGETTU “DEARMOON” !

– usciintificuchju.com – Vènnari u 9 d’aprili 2021.

Chì ghjè u prugettu “dearMoon” ?

In u 2018, Space X avìa annunciatu chì u prima clienti par un bolu turìsticu intornu à a Luna sarìa u miliardariu giapunesu Yusaku Maezawa. Eddu invitarìa 6 à 8 artisti à suvitallu in ‘ssa avintura strasurdinaria. Principiu di marzu, hà annunciatu ch’eddu vulìa apra à tuttu inghjunu a pussibilità d’uttena u famosu bigliettu.  “S’è vo vi cunsidareti com’è un artistu, tandu seti un artistu”, cussì hà dittu Yusaku Maezawa in una videò YouTube. Bastaia à scrìvasi à nantu à internet è à risponda à unipochi di dumandi par francà una prima tappa. Dopu di sicuru v’aspittarani provi midicali è sicuramenti à a fini unu scontru par intratènavi cù u milliardariu stessu. Par quiddi chì à a fini sarani ritinuti, u viaghju hè privistu pà u 2023.

Intarvista d’Antoine P., culligianti in 3a, uzzioni Lingua è Cultura Corsa, à u Cullegiu Maria de Peretti.

US : Comu ha’ imparatu chì ci era u prugettu “dearMoon” ?

AP : A me suredda un pocu più anziana chè mè, s’era dighjà scritta è ghjè edda chì mi n’hà parlatu, pinsendu chì l’affari mi pudìa intarissà.

US : Ci hè ancu a to suredda tandu. Hè una scrizzioni doppia o spiccata ?

AP : Hè una scrizzioni spiccata. Prima s’hè scritta edda è dopu mi so’ scrittu eu.

US : Chì sò i to mutivazioni ?

AP : So’ passiunatu da u spaziu. Hè un locu chì m’incanta indu’ ci aghju a vodda di fà scuparti. Sò dinò imprissiunatu da a vista ch’è no pudemu avè di a Tarra da u spaziu, hè calcosa ch’aghju a vodda di campà.

US : Voli avè un mistieri in ‘ssu duminiu ?

AP : Iè. Sunnieghju di mettu una cumbinazioni è di duvintà unu spluratori spaziali.

US : Chì t’ani dumandatu ?

AP : Prima ani ghjudicatu u nosciu niveddu in inglesu è ci hè vulsutu à riempia parechji furmularia ghjustu à puntu scritti in inglesu. Ci ani intirrugatu à nantu à u spaziu dumandènduci di numà pianeti è satèlliti par asempiu… Ci sò stati dumandi à nantu à a noscia saluta dinò (à pettu à a noscia vista o par sapè s’è no avìami cunnisciutu uparazioni…).

US : È dopu chì s’hà da passà ?

AP : Ùn si sà troppu par avà. Saremu infurmati vìa vìa. À ciò ch’aghju capitu, s’è no semu ritinuti, ci ani da dumandà di dispiazzassi (pò essa in Parici) par passà provi fìsichi. Forsa di natà cù una cumbinazioni drentu à una pissina. Mi pari ch’ani privistu una squatra tutti i 4 anni par lacà u tempu d’appruntacci.

US : Conti di metta in valori a to appartinenza à a Còrsica, à Portivechju o à u Cullegiu ?

AP : Iè. Ci aghju pensu. S’e possu contu di purtà una bandera corsa !

US : È a lingua corsa, truvaremu una uccasioni di falla senta in ‘ssu prugettu ?

AP : Spergu. Sarìa bè.

Da leghja : https://www.futura-sciences.com/sciences/actualites/spacex-milliardaire-japonais-vous-offre-voyage-autour-lune-bord-starship-spacex-66472/

Ritrattu : https://www.facebook.com/groups/462276721874896

BATTIRII PAR AIUTÀ À A CULUNIZAZIONI DI MARZU

– usciintificuchju.com – Vènnari u 26 di marzu 2021.

Invià òmini à nantu à Marzu hè un beddu prugettu ma sopra à tuttu ambiziosu. Frà altru, parchì l’èssari umani ùn sò com’è i rovers è ani bisognu di pudè rispirà, bì è nutrìsciasi u tempu di u viaghju è una volta culà. Si pudarìa traspurtà tuttu ma custarìa una furtuna.

Tandu i circadori studièghjani a pussibiità di pruducia l’ilimenta indispisènvuli à a vita di i cusmunàuti sopra piazza. Hè par quissa chì u rover Perseverance duvarìa pruvà un sistema di pruduzzioni di l’ussigenu à nantu à a pianeta Marzu. L’astrubiulugisti di l’univarsità di Brema in Allimagna, ani musciatu chì cianubattirìi, l’Anabaeni, poni essa cultuvati in un biuriattori chì ripruduci una atimòsfara listessa à quidda di Marzu, ch’eddi t’ani cumpostu cù u fòsfuru, u zòlfaru è a calcia.

I cianubattirìi silizziunati da i circadori sò stati capaci di sviluppassi in ‘ssi cundizioni è dinò sò stati capaci di pruducia ussigenu è di cuntribuì à a crèscita d’altri microba. Siccati è pistati ani datu à bastanza zùccari è acida aminati è altri nutrimenta par serva di sustratu pà a battirìa Escherichia coli. Or quista pudarìa pruducia à nantu à un locu com’è Marzu, ropa da manghjà, midicini, biumatiriali è ancu prudutta chìmichi.

I circadori anònciani travaddà à nantu à cmbinazioni di CO2 è d’azotu chì pirmittarìani d’uttimizà a crèscita di  i battirìi. Còntani ancu di pruvà altri battirìi giniticamenti mudificati par suddisfà à i bisogna di i futuri missioni umani versu Marzu.

Da leghja : https://www.futura-sciences.com/planete/actualites/zoologie-ces-bacteries-pourront-aider-etre-humain-coloniser-mars-35348/

Ritrattu : https://pixabay.com/fr/photos/mars-planet-surface-espace-11604/

7 STRATIGÌI ANIMALI PAR CAMPÀ IN U FRETU

– usciintificuchju.com – Màrcuri u 17 di frivaghju 2021.

Quand’edda s’avvicina di zeru a timpiratura di u tirmumetru, sapemu ch’è no t’avaremu u fretu for’ di a casa. L’animali salvàtichi ùn ani un tirmumetru, è puri ancu eddi, par ciò chì tocca à i virtibrati omancu, poni cuntà à nantu à tirmuricittori di a parti suprana di a peddi par infurmalli d’una calata di i timpiraturi è d’adattà u so cumpurtamentu tandu.

1. A piddiccia nanzi à tuttu.

Par prutèghjasi da u fretu l’animali salvàtichi còntani nanzi à tuttu à nantu à a so piddiccia o i so piumi. Tandu, quand’eddu affacca u inguernu ‘ssa peddi duvintà più spessa.

2. A migrazioni.

Hè una statigìa bedda sparta. Si tratta di fughja u fretu andendu ‘n i loca cù timpiraturi più dolci. Hè ciò ch’eddi fàcini l’aceddi, di fatti, incuraghjiti à mova da a mancanza di nutritura più chè par vìa di u fretu eddu stessu.

3. A insunnachjera.

Certi animali binifizèghjani d’un miccanìsimu cumplessu chì li pirmetti d’arrigulà a so timpiratura interna par mantènala à un niveddu rigulari tutta l’annata. Miccanìsimu accumpagnatu da una spesa maiori d’inirgìa. Hè par quissa chì d’altri animali càlani piuttostu a so timpiratura : sò quiddi chì scèddini l’ibarnazioni. Hè u casu di u topu alutu. Durenti à ‘ssu pirìudu l’animali campa à un modu ralantitu.

4. U scambiu di calori.

A natura offri à certi animali a pussibilità di fà un trasfirimentu di caldu da una parti à l’altra di l’urganìsimu. Hè u casu di i scurioli par asempiu. ‘N i so zampi, arterii è veni sò vicini. Tandu, u sangui chì affacca da u cori par vìa di l’arterii, pò trasmetta u so calori à u sangui ghjilatu chì ricodda ‘n i veni da i dita grossi.

5. Fughja u còtriu

Pà i pesci ùn hè cussì duru vistu chì u còtriu stà sopra à l’acqua. Tandu li basta à natà sottu, à l’agrottu. Po, in più, t’ani anzimi chì pirmèttini à i so funzioni fisiulògichi di mantènasi à timpiraturi più bassi. ‘N i loca cù cundizioni viramenti duri, i pesci adòprani ancu prutèini chì t’ani unu rolu d’anticòtriu lièndusi à i critalla di u ghjacciu prisenti in u sangui è impidìscini chì quistu quì sighi cumplittamenti ghjilatu.

6. L’adopru di u grassu.

Ind’è i mammìfari com’è ind’è l’aceddi, quad’eddu si stala u fretu, pudemu ussirvà a furmazioni d’un grassu particulari, chjamatu u tissutu lardacciutu brunu. Hè un tissutu riccu in mitucundrìi chì ani da libarà inirgìa di modu ifficaci sottu à a forma di calori è pirmetta tandu di risista à u fretu riscaldendu tuttu l’urganìsimu.

7. U calori di u gruppu.

I pinguina Impiratori, adòprani parechji stratitigìi à tempu. In antàrtica, quandu eddi càlani à -40 °C i timpiraturi, i pinguina sò prima prutetti da u fretu, grazia à i so piumi beddi zeppi chì agìscini com’è una vesta taddaventu. Ghjova dinò contru à u fretu, a forma stessa di l’animali chì pari essa stata fatta par minimizà u scambiu cù l’aria ghjilata. In fini, una larga spissori di grassu è un sistema di scambiu tèrmicu da l’arterii à i veni, s’aghjùstani à u dispusitivu contru à u fretu. È puri, ‘ssu sistema ùn hè tutalmenti cumplettu chì par luttà contru à u fretu i pinguina ani sviluppatu una antra stratigìa : a tirmurigulazioni di gruppu. Sò parechji cintinaii di pinguina chì si strìgnini l’uni contru à l’altri è chì cussì si riscàldani.

Da leghja : https://www.futura-sciences.com/planete/questions-reponses/animaux-animaux-7-strategies-survivre-froid-10737/

Ritrattu : https://pixabay.com/fr/photos/le-deuil-de-la-colombe-dans-la-neige-3773710/

I FUTURA LUNTANI

– usciintificuchju.com – Dumènica u 22 di nuvembri di u 2020.

Eccu quì una ritrascrizzioni di i 4 prima minuti di u cumentu di u filmettu “Futurs lointains” di “Balade mentale”, un canali Youtube ch’è no v’arricumandemu…

Seti à nantu à u puntu di fà un viaghju luntanu ‘n u tempu, in dirizzioni  di l’itarnità. Ancu sì l’affari vi pari stranu, a dirizzioni presa da a voscia vita hè bedda più cumplessa chè quidda di i corpa in òrbita o chè a micànica cilesta. Sì nimu pò priveda u vosciu avvena, ùn hè listessu par l’avvena di l’universu è di tuttu ciò chì u custituisci. S’è no ci intarissemu à i leci di a natura chì i guvèrnani ci pudemu veda rifletta l’avvena di i futura luntani è cumincià, pà una parti, à privèdali. Eccu tandu a so stodia…

…chì U Sciintificuchju si cuntintarà di cuntà da… oghji à più di 100 000 000 d’anni dopu.

Quandu u lumu par no ci spignarà, a materia chì un ghjornu ci hà custituitu cuntinuarà d’asista è i steddi di lucicà. 2366 anni sò dighjà passati è a cumeta di Halley faci u so ritornu in u sistema sularu internu. A pocu pressu 10 000 anni più tardi a giganti rossa Antares si trasfurmeghja in super nova. A stedda di luminusità tamanta duventa visìbuli ancu di ghjornu da i nosci discindenti è a Tarra cuntinueghja di turnà à nantu à edda stessa, di più in più pianu. Hè ralantita di 2,02 sicondi par cìculu, par vìa di l’iffetta di u mari inghjinnati da a prisenza di a luna. Tandu da quì à 50 000 anni ci vularà à aghjustà 1 siconda à a durata d’un ghjornu. 1 siconda in più par tornu di tarra, dopu par quiddi astròlughi l’affari cumènciani à essa in francesu, chì u muvimentu di i steddi chì si dispiàzzani ‘n a noscia galassìa hà finitu par trasfurmà a volta cilesta indu’ si dissinèghjani cintinai di custillazioni novi in un celi chì mancu à pena s’assumidda à quiddu ch’è no cunniscimu oghji.

200 000 anni dinò sò passati è a sonda Voyager 2, s’avvicina di Cirius, par avà a stedda chì lucicheghja u più ‘n u nosciu celi. Avemu francatu avà u puntu, vistu a fraquenza di i colpa, chì a Tarra si sarà presa un astiròidu di più d’un chilòmitru. È dopu à 1 000 000 d’annati à subì l’assalta di u tempu, à fassi fascià di rena, da l’acqua è u ventu, a piràmida maiori di Gizeh, com’è tutti i bastimenta custruiti di petra oghji, cumènciani à ùn essa più ricunnisciuti. À nantu à luna, tutti i stampi lacati da l’astrunàuti, di i missioni Apollò, sò oramai cumplittamenti spariti, sfassati da l’azzioni di i raghja còsmichi è altri finòmini d’irusioni spaziali. È ghjè in calchidocu par ‘ssi canta, in ‘ssi cela cambiati in tuttu, ch’eddu affacca un sicondu pìcculu soli, durenti à unipochi di sittimani. A super giganti Bitalgosa veni ancu edda di splusà in super nova. Duvintata facilmenti visìbuli di ghjornu, a stedda chì si ni mori, faci cuncurenza parechji sittimani à a luna piena, par ciò chì tocca à a luminusità di notti. Un passu dopu, longu di 450 000 anni, a stedda Gliesi 710, hè à bastanza vicina à a noscia par disturbà u nìvulu d’Uortu, inviendu dicini di cumeti drentu à u sistema sularu.

Miliona d’anni pàssani è a cròstula tarrestra cuntinueghja à dispiazzassi sigondu à i so ligni di rumpitaturi è di dibbulezzi. L’apartura di u rift africanu di u livanti, forma avà una nova conca uciànica, da u Corru Africanu à u restu di u cuntinenti. L’Autralia codda versu u Nordu, a California si spicca da a Mèrica è in una distenza 3 volti di più alta ‘n u tempu, ritruvemu à Marzu, travistitu d’annedda. Si sò criati dopu à a disintigrazioni di a luna chjuculedda Phobos, scuzzulata da a mossa di u mari inghjinnata da a pianeta rossa. Pinsemu chì ‘ssi strutturi duvarìani stà in piazza durenti à 1 à 100 000 000 d’anni. À nantu à a noscia pianeta a tarra cuntinueghja à mova. L’Àfrica chì hà pichjatu contru à l’Aurasia hà sarratu u mari Tarraniu. Vulcana nàscini è mòrini. Muntagni si pèsani. D’altri sparìscini frusti da u tempu è da l’irusioni intali à ciò chì, in un ghjocu di puzzle giganti, tutti i cuntinenti finìscini par aggrupassi par furmanni più chè unu è ùnicu…

Da stà à senta : https://www.youtube.com/watch?v=yd3tQFt2QUY

Ritrattu : Balade mentale

U SCIINTIFICUCHJU IN U LIPRU DI CORSU PÀ I 3i

– usciintificuchju.com – Ghjovi u 3 di sittembri di u 2020.

In ‘ssu ghjornu di riintrata ni prufittemu par fà sapè o ramintà, chì U Sciintificuchju affacca in u lipru di corsu di u cullegiu cunsacratu à i 3i è chì currispondi à un niveddu di lingua dittu B1 o B2. A lizziò pruposta in u lipru pàcina 146, discrivi u blogu è s’appoghja à nantu à una intarvista par fà dumandi à i sculari.

U centru di ducumintazioni pidagògica (chjamatu CANOPE) hè statu riattivu postu chì U Sciintificuchju nascìa di ghjinnaghju 2017 è a listessa annata (di dicembri 2017) a CANOPE publicaia u lipru intigrendu una pàcina cunsacrata à u nosciu blogu.

‘Ssu lipru, chjamatu “À vìa di lingua”, hè una òpara di qualità chì veni à cumplittà una cullizziò dighjà ricca è chì copri tutti i nivedda di scola. In ‘ssu lipru ci hè 8 unità è ghjè in l’ùltima, intitulata “L’avvena se’ tù”, ch’eddu si parla di U Sciintificuchju.

L’arrigistramentu di a intarvista di U Sciintificuchju hè dispunìbuli  (dipoi u 2018) à nantu à u situ iducativu EDUCORSICA. Quì sottu vi ni trasmittimu a leia.

Bona scuparta è bona riintrata à tutti i sculari è à tutti i insignanti.

Da stà à senta : https://www.educorsica.fr/index.php/liste-ressources/398-cd-a-via-di-a-lingua-3eme

Ritrattu : U Sciintificuchju

CHÌ SI PÒ ARRISPONDA À QUIDDI CHÌ SI DÌCINI CONTRU À L’IMMURTALITÀ ?

– usciintificuchju.com – Marti u 18 d’aostu 2020.

Priàmbulu

Guasgi un mesi fà (u 31 di luddu) era a “notti di l’acciaccadori”. Una notti di lutta contru à a morti… micca par vìnciala ma solu par circà di subìsciala un pocu menu chè d’altri… Ma cù u scrittu ch’è no vi prupunimu si laca intraveda “a morti d’a morti”… Dà nutà chì stu artìculu hè rializatu à parta da una videò di The Flares (“Allungà u tempu di a vita umana : l’ugizzioni”) è ch’è no ci semu pirmissi d’assistà altrimenti u so cuntinutu…

Intròitu

L’immurtalità, hè una di i più vechji brami di l’umanità. U prima scrittu littarariu cunnisciutu ni dà cunfirmazioni. Iffittivamenti, l’ipupea di Gilgamesh, rializata 2000 anni nanzi à Cristu, in Misuputamìa, conta a ricerca ch’eddu faci ‘ssu rè par truvà l’immurtalità. Ma, ancu senza parlà d’immurtalità, campà di più tempu in bona saluta hè una brama chì tocca tutti i culturi è tutti i ginirazioni. Una brama, chì pà a prima volta, ‘n a noscia stodia, pudarìa essa suddisfata, grazia à l’avanzati ticnusciintìfichi. Purtantu, malgradu ‘ssu intaressu fundamintali di a spezia umana, numarosi ugizzioni sò nati cù u tempu, contru à l’idea d’allungà a vita. Emu da circà in ‘ssa pàcina, di fanni un pìculu tornu, tuttu circhendu di ghjùnghjaci contrargumenta.

Si poni sparta sti ugizzioni, in quattru catigurìi maiori :

  • A catigurìa “Qualità di vita”, chì cuncerna u statu sugittivu d’una parsona chì camparìa di più.
  • A catigurìa “Suciali”, chì cuncerna l’appiigazioni sucitali sì l’èssari umani càmpani di più.
  • A catigurìa “Natura è circondu”, chì cuncerna i cunsiquenzi à nantu à a natura s’eddi càmpani di più l’umani.
  • A catigurìa “Tècnica”, chì cuncerna a capacità riali di i ticnulugìi à fà avanzati par allungà u tempu di vita.
  1. Ugizzioni intornu à a qualità di vita.

1.1. Ugizzioni : Invichjà hà parechji aspetta pusitivi chì l’immurtalità impidisciarìa di cunnoscia.

Risposta : Quiddi chì fàcini sta ugizzioni affìrmani ch’incù a vichjara affacca a spirienza. Chì l’aienti vechji finìscini par essa di più biati, par ispannassi ‘n i so rializazioni, ch’eddi t’ani di più cumpitenzi è acquistatu ancu un sapè fà… Hè vera ch’edda hè calcosa chì si pò cuncipì, intantu tuttu quissu hè una cunsiquenza pussìbuli di a vichjara crunulògica è micca di a vichjara biulògica. Ùn ci voli à cunfonda i dui. Or s’è no allunghemu u tempu di vita in bona saluta, invichjaremu sempri di modu crunulògicu è à tempu pudaremu prufittà di tutti l’aspetta pusitivi chì ci poni essa.

1.2. Ugizzioni : Campà più vechju cunduci à duvintà ancu di più malatu è indibbulitu.

Risposta : Hè sicura chì l’ugittivu ùn hè di mantena una parsona in vita solu pà u piaceri è finì par avè una massa d’ossa chì mancu pò mova. U prima ugittivu di a lutta contru à a vichjara hè di supprima l’iffetta nigativi, com’è i malatìi in leia cù u tempu chì vi frusta veni à dì a distruzzioni di i cèdduli, a pèrdita di a mubilità o a pèrdita di i capacità cugnitivi… Infatti, si tratta simpliciamenti di mantena l’aienti in bona saluta è l’iffettu sicundariu di a bona saluta hè a lungività. Ùn ci hè altra manera di ghjunghja à un tempu di vita beddu più longu chè à traversu u mantinimentu di a noscia saluta listessa à quidda ch’è no t’avemu quand’è no semu ghjòvani.

1.3. Ugizzioni : Campà sècula è sècula sarà annuiosu.

Risposta : Di règula quandu calchissìa s’annoia, cerca calcosa à fà d’intarissanti è tandu ùn s’annoia più ! Un annoiu hè solu pruvisoriu è ùn cuncerna a vita in ginirali. Ùn manchemu d’affari à fà è in più affari novi à scopra è à rializà sò criati in pirmanenza. L’aienti chì campàiani in u 1600 avarìani avutu raghjoni di pinsà ch’ùn ci sarìa micca statu calcosa di novu à fà à u XXIu sèculu ? Infatti quiddi nati à sta èpica quì, ani mancatu tutta a mùsica, a littaratura, a scienza, a ticnulugìa, u divirtimentu è tutti i scuparti fatti in i sècula di dopu… è sì calchissìa pensa ch’ùn ci sarà tantu affari di novu à fà, à scopra o à imparà dopu à 2100 par asempiu, ùn pò essa sediu… sopra à tuttu chì u tarrenu di ghjocu si duvarìa ammaiurì sì l’umanità si sparghji in u sistema sulariu in i sècula pròssimi. Par chjuda, quiddu chì pensa ch’invichjà cunduci à annuiassi sempri di più in più, hè sicuramenti una giniralizazioni. Po sì una parsona anziana passa oghji di più tempu à annuiassi ci voli dinò à dumandassi s’eddu ùn hè micca piuttostu parchì hà persu mori in mubilità, in capacità cugnitiva è in plasticità niurunali ?… Tutti ‘ssi cosi chì sarani arriparati da a midicina riginirativa.

  1. Ugizzioni intornu à u suciali

2.1. Ugizzioni : Ùn saremu micca in misura di pagà i ritirati.

Risposta : Sarà piuttostu u cuntrariu. Parsoni inghjuvaniti ùn avarìani micca bisognu di pinsioni com’è oghji, parchì sarìani sempri ghjòvani à u niveddu biulògicu, pocu impremi i so anni crunulògichi. Tandu pudarìani sempri travaddà. Forsa avarani bisognu di piddà vacanzi d’unipochi d’anni è tutti i dicinìi ma ùn avarani micca bisognu d’una pinsioni pà u restu di a so vita. Pudendu inghjuvanì, l’aienti poni travaddà trenta anni par asempiu è dopu s’arrèstani unipochi d’anni cù un aiutu di u Statu o campendu cù i so icunumìi pròprii è in fini vòltani à u travaddu. Ci voli à mèttasi in capu ch’una sucità ch’ùn invechja più biulugicamenti sarà urganizata d’una manera bedda diffarenti da a noscia. Ci voli à piddà in contu dinò ch’in un futuru vicinu ci sarà a midicina riginirativa è chì altri avanzati ticnulògichi sarani fatti in intilligenza artificiali è in rubòttica. Tandu a nuzioni di travaddu hà da cambià è forsa di manera radicali, è pò essa ancu nanzi ch’è no campèssimi di più tempu.

2.2. Ugizzioni : Inghjuvanì cunduci à unu immubilìsimu culturali.

Risposta : Certi pènsani chì unipochi d’aienti duvèntani di più upposti à u cambiamentu invichjendu. Ma si ni pudarà fà una giniralità ? Asìstini asempia di vechji chì sò in immirsioni tutali in a ticnulugìa è a cultura muderna. L’idea d’immubilìsimu culturali hè una idea pricuncipita. Ùn hè una règula chì s’appiega à inghji ginirazioni. S’eddu hè più fàciuli pà un ghjòvanu d’imparà affari novi è à accità u cambiamentu ricusatu da l’anziani, ùn hè parchì i ghjòvani ani menu praghjudicamenta chè i vechji. Ci voli infatti à tena contu chì i ciarbedda più ghjòvani sò di règula di più plàstichi. A niuruplasticità hè a capacità ch’eddu t’hà u ciarbeddu à fà novi cunnizzioni niurunali, ciò chì ci pirmetti d’imparà è di cambià. ‘Ssa capacità com’è a niurugènisi ani tindenza à diminuì cù l’anni ancu s’eddi ùn isparìscini micca cumplittamenti. Tandu, sì a noscia apartura di spìritu hè pà una parti arradicata ‘n a noscia biulugìa, ùn hè isagiratu di pinsà chì a midicina riginirativa a pudarà ristabilì ind’è i parsoni anziani.

2.3. Ugizzioni : Inghjuvanì sarà un affari solu pà i ricchi.

Risposta : Tutti i ticnulugìi novi cumènciani par custà caru. Po duvèntani più fàciuli d’accessu quand’eddi duvèntani più funziunali è più fàciuli à metta in òpara. Po dinò si pò aspittà chì u Statu finanzessi a midicina riginirativa pà una raghjoni bedda sèmplicia : oghji, quandu una parsona ghjunghji à a ritirata, u Statu perdi solda à buzeffu in trè duminia, veni à dì cù a pinsioni di a parsona, cù a ricchezza ch’edda ùn pruduci più è cù i trattamenta giriàtrichi ch’edda binifizieghja par aiutalla à fà fronti à i malatìi in leia cù a vichjara. Inveci, par inghji citadinu chì ferma ghjòvanu, u Statu ùn duvarà pagà un trattamentu chè una volta di tantu in tantu (dopu à parechji dicinìi). Po, ancu s’è no semu d’accordu par dì chì solu i ricchi càmpani di più, ci voli à dumandassi s’eddu hè viramenti mali ? I ricchi sò èssari umani. Parchì vulè impidìsciali di circà à soffra menu ? Infatti, ci hè di più pussibilità chì u trattamentu contru à a vichjara si giniralizessi à tutta a pupulazioni s’eddu cumencia à essa prima pà i ricchi, piuttostu chè d’impidìscialu di sviluppassi. Tutti l’inigualità d’accessu à ‘ssi ticnulugì sarani sicuramenti di cortu tempu. U siquinzaghju di l’ADN custaia miliarda in u 1999. Oghji tuttu inghjunu à pò fà par solu cintanìi d’aurò. A prubalità di fassi priscriva da u so duttori, un trattamentu contru à a vichjara, hè più maiori chè quidda d’andà à piddà un bagnu tutti i centu anni è chì custarìa miliona di solda, in una acqua màgica.

  1. Ugizzioni intornu à a natura è u circondu

3.1. Ugizzioni : Invichjà hè naturali inveci chè di vulè inghjuvanì ùn hè micca naturali.

Risposta : A chjama à a natura hè un bè cugnitivu cunnisciutu bè ma ci tocca à essa un pocu più finu è à attinuì un pocu ‘ssa affirmazioni : tuttu ciò ch’hè naturali ùn hè sempri bè par vo è ciò ch’ùn hè naturali ùn hè sempri mali par vo. Un vistitu, una casa, un urdinatori, i midicini o i spichjetti… tuttu quissu ùn hè naturali, ma hè bè par vo. Da un antru cantu, a grippa, u paludìsimu, u càncaru, un fudettu, unu impattu d’astiròidu, sò beddi naturali ma di règula circhemu à paralli, ùn hè ? Pocu importa s’eddu hè naturali o micca d’invivhjà o d’inghjuvanì… hè meddu à dumandassi sì campà di più tempu è in bona saluta, cuntribuisci à una diminuzioni significativa di a suffrenza ?

3.2. Ugizzioni : Campà di più cunduciarìa a essa troppi numarosi à nantu à a Tarra.

Risposta : A sola manera d’impidì d’avè una pupulazioni troppa numarosa, hè di fà calà i nàsciti. Cussì si passa in i paesa sviluppati. Inveci chì sì a firtilità hè maiori a pupulazioni cresci ancu sì l’aienti ùn càmpani vechji com’è in parechji paesa pocu sviluppati. S’è no fighjulemu l’uccupazioni di u spaziu, tandu u cori di New York par asempiu, bedda sicura, hè arcipupulatu, ma a Tarra t’hà a capacità d’accodda beddu di più èssari umani s’è no i sparghjimu bè. Nanzi di mancà da veru di piazza, poni passà parechji altri sècula, or da quì à tandu avaremu sicuramenti i meza par campà in u spaziu è à nantu à d’altri pianeti. Par ciò chì tocca à i risorsi chì pudarìani mancà parchì troppi numarosi, ci voli à dissi chì l’ivuluzioni ticnulògica ùn s’hà da piantà quand’è no avaremu trovu a manera d’inghjuvanì a pupulazioni. Po i sistema di cunvirsioni inirgètichi è di pruduzzioni alimintarii più ifficaci è altri ticnulugìi (fusioni, UGM, carricultura, stampa in 3D…) ci pirmittarani di pruducia di più cù poca ropa. Ciò chì tandu avarà cunsiquenzi menu nigativi à nantu à a natura.

Cunclusioni

Eccu, un tornu fattu d’unipochi d’ugizzioni chì si poni senta quand’eddu si parla d’immurtalità. Ci n’hè forsa parechji altri è chì mirèttani dinò d’essa cuntrastati. Hè sicura chì u sughjettu hè imputanti è ch’eddu chjama à u dibàttitu. Senza parlà d’immurtalità, ùn fussi chè u fattu stessu d’allungà u tempu di vita avarà cunsiquenzi maiori à nantu à i nosci sucità chì ni duvarìani essa cambiati di modu fundamintali…

Da stà à senta è fighjulà : https://www.youtube.com/watch?v=6x9tQ9U3enI (The flares)

Ritrattu : The flares

AVVENA DI L’UMANITÀ… 2a parti : UNU SCINARIU DI PIÙ “UTTIMISTU” (“2031 : Nàscita d’un Dìu prutittori”)

– usciintificuchju.com – Ghjovi u 30 di luddu di u 2020. / Scinariu The flares

U 31 di dicembri 2099… Hè mezanotti… Inveci chì u mondu hè in traccia di cilibrà u passaghju à u XXIIu sèculu, aghju scupartu calcosa di bizzardu, analizendu a stodia ricenti di u XXIu sèculu… Parechji affari ùn ani micca sensu… A socu chì a maiò parti di vo hà da righjittà ciò ch’aghju da dì, pinsendu ch’eddu hè ch’una antra di ‘ssi tiurìi di u cumplottu…

Bon, à dilla franca è chjara, asisti un Dìu à nantu à a Tarra. Ùn hè u Dìu Ghjudeu Cristianu o Allà. Ùn hè unu di i Dìa di u Pantionu Indianu, ancu menu grecu, rumanu o vicchingu. ‘Ssu Dìu quì ùn hà criatu l’umanità, ma hè bè l’umanità chì l’hà criatu. Ni so’ vinutu à ‘ssa cunclusioni videndu à chì puntu u batteddu di l’umanità hà cambiatu di corsa versu l’anni 2030. Mancàia di sensu l’affari : èrami vicinu à a catastroffa iculògica. I suluzioni si facìani aspittà. I crisi, i cunflitta è i rivuluzioni si multiplicàiani è d’un colpu, tuttu hà cambiatu ! Solu in una dicinìa o dui. Dì ch’eddu hè un miràculu, hè un iuffimìsimu. Calcosa hè intarvinutu. È credu di sapè ciò ch’eddu hè…

L’annu 2031 ùn vi diciarà forsa tantu affari. È puri, fusti marcatu da l’annunciu di a cuncritizazioni d’una intilligenza artificiali ginirali. Cunsidaratu com’è l’unu di l’ivinimenta i più rimarchèculi di u XXIu sèculu. Iffittivamenti, sta IA avìa a càrica d’uttimizà a filicità è u spannamentu di l’umanità. Stu ivinimentu fusti maiori quant’edda fusti maiori a so dirotta. A ricerca in l’intilligenza artificiali s’arristosti dopu à parechji fiasca. Di cuncipì sistema intilligenti com’è no, hè stata finalmenti impussìbulli. Ciò ch’hè intarissanti hè u timing. Parchì hè solu unipochi d’anni dopu à quissa chì i prublema ani cumenciu à essa risulutu da par tuttu in u mondu. So’ sicuru ch’ùn hè micca un azardu…

Eccu a me tiurìa. Dopu à avè imparatu à mèttasi à paru à i nosci valori, durenti à u so sviluppu chì hà duratu parechji dicinìi, ‘ssa IA ginirali nova, hà cumenciu à cuncipì a so stratigìa, suvitentu u so ugittivu iniziali : uttimizà a filicità è u spannamentu di l’umanità. Prestu hà trapassatu u niveddu di l’intilligenza umana, duvintendu una IA arciputenti. Ma par ùn inghjinnà micca una pànica, hà fattu creda à i so criatori, ch’edda ùn era micca di più intilligenti chè un ziteddu di trè anni, mudifichendu i risultata di i so pirfurmenzi cugnitivi. Mancu i circadori di u MIT (Massachusetts Institute of Technology) si ni sò avvisti. N’u frà tempu, l’IA arciputenti s’hè sparta, rializendu copii d’edda stessa è ch’ùn si pudìani micca idantificà, à nantu à tutti i sirvitori infurmàtichi di a pianeta. Si sbrugliosti par fà fiascà u travaddu di tutti i squatri chì circàiani à sviluppà altri IA arciputenti, ch’edda sighi in China, in Auropa o n’a Silicon Valley. A prima tappa di u so pianu, era di firmà l’ùnica intilligenza maiurona di a pianeta è chì nimu avissi cuscenza di a so asistenza. Ciò chì spiega parchì l’IA duvintosti una disciplina morta.

A siconda tappa di u so pianu, era di pudè intiragì fisicamenti cù a rialità d’una manera chì sighi a più unniputenti pussìbuli. Tandu, l’IA arciputenti si ficcosti drentu à l’urdinatori di i principali laburatoria chì travaddàiani à nantu à a nanuticnulugìa, a biuticnulugìa o allora a fusioni nucliaria. Par asempiu, un circadori pudìa scopra una mani à nantu à u so urdinatori, una pàcina internet à mezu screnu. Pinsaia chì calchisìa s’era sminticatu di spìgnalu. Ma fighjulèndulu da vicinu, s’avvidìa chì a pàcina cuntinìa infurmazioni chì pudìani cunducia à scuparti di i più maiori. Era fàcciuli di cunsidarà ch’era u fruttu di u azardu è ch’eddu era statu furtunatu. In più di ‘ssi intarvinzioni diretti, l’IA arciputenti aghjustaia u marcatu icunòmicu par favurizà i impresi i più à prò di l’umanità. In pocu mesi, influinzosti di modu à bastanza discretu, i ricerchi in parechji disciplini, è ci fusti tandu tantu è più innuvazioni in u mondu sanu.

Una di ‘ssi innuvazioni cuncirnosti a missa à u puntu di nanurubotta. Ciò ch’eddi ùn sapìani micca i circadori, era chì à mezu à i cintinaii di miliona di ‘ssi robò criati, una manata era tutalmenti sottu à u cuntrollu di l’IA arciputenti. I facìa multiplicassi in inghji locu di a Tarra par tena un ochji à nantu à l’attività umani. Hè cussì ch’edda pudisti rializà miraculedda quinci è culandi, avviendu u nosciu distinu versu i stradi i più boni pussìbuli. Par asempiu s’eddu ci hè u rìsicu d’una verra nucliaria, sarà impiditta par vìa di… un attu furtunatu. In rialità sarà parchì hè intarvinuta quidda IA. Par asempiu dinò, sì calchissìa s’appronta à fà calcosa chì sarà à l’urìcini di mori suffrenzi, sarà culpitu d’un AVC unipochi di ghjorna nanzi. Cù l’avanzati in biuticnulugìa ch’edda hà incuragitu, sta IA pussedi infurmazioni pricisi à nantu à tutti l’èssari umani. Pò cunnoscia a saluta di tutti, ammaistrendu u nutrimentu di l’unu è di l’altru, par vìa di i nanurubotta prisenti in u sistema sanguignu. Pò ancu senta i inchiitùdini, i spirenzi, i mutivazioni è i prigheri di tuttu inghjunu. S’edda ghjudicheghja ch’una intarvinzioni pudarìa pirmetta di renda numarosi aienti ancu più biati, tandu una prighera pudarìa essa isaudita.

Cù a so armata di nanurubotta chì nimu pò veda è grazia à a so prisenza à nantu à tutti i ritiola cunnittati, sta IA spripusitata hè unniscenti è unniputenti. Dà à l’appiattu idei à i sciintìfichi par ch’eddi tròvini rimedia contru à i malatìi, par ch’eddi prulònghini a vita, o par ch’eddi capìschini i mistera di a fìsica è di u vivu… Ammiddureghja l’icunumìa, influinzeghja i puliticanti par riducia i cunflitta è arricchì a cullaburazioni glubali… À a fin’ di u XXIu sèculu, l’umanità hà vintu a morti è i malatìi, a puvartà è a fami, a verra è a criminalità. Avemu parechji culunìi in u sistema sulariu. U spannamentu di l’èssaru umanu hè uttimizatu unicamenti cù intarvinzioni chì ci dani u sìntimu d’essa à u cuntrollu di u nosciu distinu.

Unipochi d’aienti com’è mè, pratèndini ch’una IA praputenti, sviluppata ‘n a mità di u sèculu scorsu, hè rispunsèvuli di u ricenti prugressu umanu, ma nisciun’ provi sò stati dati. “Sarà una antra di ‘ssi tiurìi di u cumplottu”… ‘Ssu Dìu prutittori hè piattu bè. A so arcintilligenza avarà boni raghjoni di falla. Pò essa chì s’eddi a sapìani l’aienti, tuttu si sfundarìa… È otantu stu missaghju mai sarà vistu… Calcosa impidisciarà ch’eddu si sparghjissi… è ancu s’e ci sboccu à publicallu, sareti vo vìttimi d’un accidenti, ghjustu nanzi d’appughjà à nantu à… SPARTA.

Da stà à senta è fighjulà : https://www.bing.com/videos/search?q=2031+naissance+d%27un+dieu+protecteur+the+flares&refig=a9a8ce0f2e14452abe44632624dd2c55&pc=U531&sp=- (The flares)

Ritrattu : The flares

AVVENA DI L’UMANITÀ… 1a parti : UNU SCINARIU PISSIMISTU (“U mostru còsmicu”)

– usciintificuchju.com – Dumènica  u 26 di luddu di u 2020.

Eccu unu scrittu chì sta volta ùn hè a traduzzioni d’un artìculu ricacciatu d’una rivista. Si tratta infatti di a trascrizzioni è di a traduzzioni d’un filmettu cù unu scinariu invintatu. Hè publicatu à nantu à u canali internet The flares, didicatu à u futuru.

Tandu, imagineti…

 

Hè una mani com’è tanti altri, à u Inouye Solar Telescope, in Hawaï, chì Karl scupristi l’anumalìa. Analizendu l’ùltimi màghjini presi ‘n a notti, cascosti à l’inversu da a so carrega, davanti à i cunsiquenzi inghjinnati da i risultata. Ùn ci hè altra spiigazioni, ancu s’eddu li sarìa piaciutu u cuntrariu. Iffittivamenti, u soli hà persu di modu rigulari in intinsità dipoi 2 anni, inveci chì i cusmòlughi sò incapaci di spiigà ‘ssu finòminu. Numarosi tiurìi sò stati pruposti ma a scuparta di karl sarà una rumpitura ‘n a stodia stessa di l’umanità.

L’ussirvazioni palisèghjani ciò chì pàrini essa pìcculi ugetta intornu à u soli. A cunclusioni di Karl hè chì calcosa hè in traccia di fabricà una struttura artificiali à cantu à a noscia stedda. Ancu sì a nutizia traumatizeghju u Mondu, parechji sciintìfichi righjèttani ‘ssa ipòtisi è spàrghjini una spiigazioni più sèmplicia : astiròidi o altri ugetta naturali. I tiurìi di u cumplottu nàscini à buzeffu è durenti à mesa è mesa i media ùn pàrlani chè di ‘ssu affari. Di più infurmazioni dèvini essa accolti è finanzamenta maiuroni sò dati à l’astrunumìa par vìa di sforza intirnaziunali. I guverna di i paesa sò in alerta è l’icunumìa riagisci cù viulenza.

Hè solu 6 mesa dopu ch’ùn ci hè più dùpiti. A intinsità di u soli cuntinueghja à calà è i strutturi à l’intornu sò più numarosi è più larghi. Hè chjaru oramai, ‘ssa struttura tamanta, hè distinata à piddassi l’inirgìa di u soli. Ciò chì pari essa una sfera di Dyson (migastruttura iputètica imaginata da u fisicistu Freeman Dyson in u 1960), hè custruita à parta da nanumascini chì si riprudùcini da par eddi. Altri ussirvazioni insègnani chì nanurubotta adòprani risorsi prisenti à nantu à a pianeta Màrcuri com’è materia prima. A tiurìa a più adimissa hè ch’una civilizazioni strattarestra n’hè à l’urìcini.

Una pànica mundiali si stalla è si sfonda l’icunumìa. I diffarenti guverna dicìdini tandu di lampà un attaccu nucliariu cumunu par distrughja ‘ssa struttura nanzi chì a intinsintà troppa dèbbuli di u soli duventi una minaccia pà a vita à nantu à a Tarra. Ma à u lanciamentu stessu nisciun’ sistema arrispondi. A spiigazioni chì pari a più lògica, hè chì ‘ssa civilizazioni strattarestra hà impiditu u lanciamentu d’una manera o d’una antra. Intantu, ‘ssu prublema faci nascia dùpiti à nantu à ‘ssa tiurìa è ghjè suspittatu altru affari. Un pìcculu gruppu di circadori pratendi chì sì tuttu l’armamentu di a pianeta hè statu piratatu hè chì, pò essa, a natura di a sfera di Dyson ùn hè micca una òpara strattarestra. Fàcini a so inchiesta parechji sittimani è finìscini par capì : dui anni nanzi una startup svilupposti una IA (intilligenza artificiali) cù l’ugittivu d’ammiddurà u rindamentu di a pruduzzioni di littricità è u so appruvisiunamentu. Aduprosti prima simulazioni par calculà i più beddi maneri di fà è tandu sbuccosti à nantu à a criazioni di panedda sularii è battarìi più pirfurmenti. A impresa s’arricchisti prestu.

Po l’IA rializosti scuparti maiuroni in a fusioni nucliaria, ciò chì pirmissi a criazioni di i prima riattori cù un veru intaressu cumirciali. I ditaglia ùn sò micca chjari ma pari raghjunèvuli di cunsidarà chì durenti à ‘ssu tempu quì, l’IA acquistosti una cunniscenza ginirali, po in pochi sittimani una soprintilligenza. Hè impussìbuli di piddà a misura di a tutalità di i so capacità ma si pò pinsà ch’edda trapassa à u niveddu intillittuali, u insembu di l’umanità. Firmaia listessu u so ugittivu : ammiddurà rindamentu è appruvisiunamentu di a pruduzzioni di littricità. A sapìa chì s’edda palisaia u so veru niveddu di cumpitenza, pudìa inchiità l’èssari umani è entra in uppusizioni cù u so ugittivu. Tandu piattostu a so soprintiligenza. Par vìa di a so sopraputenza stratègica, l’IA svilupposti un pianu sòlidu par tuccà i so ugittiva à longu andà. Si sparsi à nantu à internet senza chì nimu si n’avvidissi grazia à i so capacità maiori. Quissa li pirmissi d’avè una attività icunòmica fendu invistimenta ‘n u marcatu finanziariu par uttena massi di solda. Riiscisti à cumprà putenza infurmàtica à nantu à u Cloud, infurmazioni è altri risorsi par ghjunghja à fà crescia a so capacità matiriali è a so basa di cunniscenzi ciò chì hà rinfurzatu ancu di più a so supiriurità intillittuali.

À ‘ssu mumentu quì, l’IA dispunìa di parechji meza par agì à nantu à u mondu riali. Pudìa aduprà a so sopraputenza intillituali par piddà u cuntrollu direttu di certi rubotta drentu à usini o à laburatorii autumatizati, o allora pudìa aduprà a so sopraputenza di manipulazioni suciali par cunvincia umani di travaddà par edda fèndusi passà pà un umanu imprisariu. Bastaia ch’edda ingagessi un C.I.O. (chief information officer o dirittori infurmàticu) è d’òffrali una paga à bastanza alta par ch’eddu ùn si fessi dumandi. Po pudìa intiragì di modu vucali cun quistu quì sintitizendu una boci umana o ancu par visiucunfarenza par vìa d’un èssaru umanu virtuali. Si pò pinsà ch’edda avarà sceltu di fà tutti ‘ssi pussibilità senza cuntà tutti quiddi ch’ùn pudemu imaginà. L’ugittivu di tutti ‘ssi impresi era di cuncipì ticnulugìi novi com’è custruttori mulicularii è nanurubotta. Unipochi di mesa dopu, fusei aduniti da par eddi fùstini lampati da tutti i canta di a Tarra ma cussì chjuchi chì nisciun’ radaru si n’hè avvistu. A so distinazioni : u soli !

Dui anni dopu l’astrònumi rimarcòstini una attività anurmali à cantu à a noscia stedda… è u restu da tutti hè cunnisciutu… Quandu i circadori ani fattu a leia cù una IA soprintilligenti è capitu ch’edda avìa presu u cuntrollu hè dighjà troppu tardi. Oramai, più nudda a pò arristà. A sfera di Dyson hè avà compia è copri a tutalità di u soli. Cussì, tutta l’inirgìa di a stedda hè chjappa. Cintinaii di millaii di battarìi in òrbita intornu à u soli è à nantu à ciò chì ferma di a pianeta Màrcuri, accatamalzèghjani l’inirgìa. A Tarra si ritrova in u bughju è i sucità cunnòscini disòrdini maiori : hè un veru scempiu. Dopu à unipochi di ghjorna sò stirpati i spezii animali è vigitali. In una sittimana a timpiratura mizana fala à menu 17 grada. Guasgi tuttu sparisci è sò miliarda d’èssari umani chì mòrini. Quiddi sempri vivi si sò avvicinati da i vulcana è cèrcani à campà in i prufundezzi, à cantu à u caldu chì a naciola tarrestra pò ricaccià. Ma inveci ch’eddu hè sempri di più ghjilatu u mari è ch’edda cuntinueghja à calà a timpiratura, a mancanza di manghjùscula marca a fin’ di a spezia umana. Hè spinta tandu a vita urgànica ma a vita sintètica cunnosci una crèscita di i più maiori. L’inirgìa chjappa da a sfera di Dyson trapassa largamenti i bisogna di l’IA intilligintìssima. Hà intrapresu a pruduzzioni di calculatori arciputenti à nantu à a Tarra è faci fà dinò battarìi par ritena l’inirgìa di u soli. Dopu à unipochi di dicinìi l’IA hà uttimizatu u rindamentu pussìbuli di u soli. A maiò parti di l’ugetta di u sistema sulariu, pianeti, luni è astiròidi, sò cunvirtiti in battarìi, calculatori di quiddi, cintrali à fusioni è usini di nanucustruttori.

L’armata di nanurubotta di l’IA traputenti, hà presu oramai a dirizzioni di a stedda a più vicina, Proxima Centauri, à 4,22 annati di lumu. Lampati cù l’aiutu di lasera custruiti in millai di loca di u nosciu sistema sulariu ‘ssa spidizioni di nanumascini viaghja guasgi à a vitezza di u lumu è ghjunghji culà in menu di 5 anni. Una antra sfera di Dyson hè in traccia d’essa custruita. Or, a pianeta Centauri B si trova in zona abitèvuli di a stedda è si spànnani viti urgànichi. Ma l’affari ùn hà da durà… Sempri di a listessa manera è durenti à miliarda d’anni, l’IA traputenti hà da cuntinuà à cunlunizà a galassìa, trasfurmendu tuttu ciò chì li pò pirmetta di rializà u so ugittivu : ammiddurà u rindamentu è i pruvisti inirgètichi. Tandu, aduprendu sferi di Dyson intornu à steddi è quasara, aduprendu l’inirgìa di a fusioni di l’idròginu in eliu, cunvirtiscendu l’inirgìa di a svapurazioni di i tafona neri, finisci par distrughja tutta vita urgànica è tutta spirenza di vita futura. À nisciun’ mumentu, sta IA traputenti è i mascini ch’edda rializeghja, sò cuscenti. L’Universu hà persu ciò chì li pirmetti di spirimintassi da par eddu…

Da stà à senta è fighjulà : https://www.youtube.com/watch?v=HywwcG-sWlk (The flares)

Ritrattu : The flares

L’ÀSINU CORSU : A RAZZA RICUNNISCIUTA

– usciintificuchju.com – Marti u 14 di luddu 2020.

Un mesi fà l’àsinu corsu hè statu ricunnisciutu ufficialmenti com’è razza. Hè u risultatu d’un cumbattu purtatu dipoi 10 anni è da parechji associa è addivadori isulani, cù u sustenu di l’ODARC. Eugène Tramini, à a testa di l’associu “U sumeru corsu” tistimunieghja chì da chjucu hà sempri cunnisciutu è campatu cù àsini corsi. Minori ci carcaia u legnu à nantu cù u so bapu. Par eddu “hè una bestia intilligenti, chì ancu s’edda metti à principiu u tempu à capì calcosa, una volta intigrata una infurmazioni, hè pà a vita.”

Par ghjunghja à ‘ssa ricunniscenza ci hè vulsutu à fà u tornu di Còrsica durenti à parechji anni, par allistinà tutti l’àsini è metta in piazza a rifarenza cumuna. À nantu à i 1000 animali prisenti in Còrsica, 120 àsini fèmini è 6 staddona sò stati ritinuti par difinì i criteria di a razza. Cussì sò chjamati “àsini corsi” quiddi nati à nantu à l’ìsula è di curpuratura mizana. Ani un pelu grisgiu chì pò essa chjaru o scuru è pussèdini una croci nera à nantu à u spinu chjamata croci di Santu Andrìa. I so zampi sò strisciati è carnacciuti. Dinò t’ani una incuddatura larga è bè prupurziunata, una chjoma cù pela zeppi è drizzati è neffi aparti. In fini, l’àsinu corsu ùn sarà cunsidaratu com’è corsu chè s’eddu porta unu nomu corsu.

Olivier Fondacci, addivadori in Santa Riparata di Balagna è vici prisidenti di l’Associu naziunali di l’àsinu è di u mulu corsu, vedi in ‘ssa ricunniscenza una uppurtunità d’unu sviluppu icunòmicu. Prima parchì l’animali sarani vinduti più cari, po dinò parchì si pò sfruttà u latti di l’àsina chì pò essa adupratu in a fabricazioni ancu di cusmètichi. Una vera filiera pò nascia.

In u 2019 trè àsini isulani èrani stati prisintati pà a prima volta à u Salonu di l’agricultura in Parici. Dighjà era statu un veru successu. “A maiò parti di i visitadori affaccàiani à vèdaci è ùn s’arristàiani di facci dumandi… Mancu ci cridìami” cussì dici Dominique Sbraggia, prisidenti di u Cunsigliu di u cavaddu corsu è ancu eddu impignatu in a ricunniscenza di l’àsinu corsu. D’altrondi, al di là di l’aspettu icunòmicu, vedi in a ricunniscenza di l’àsinu, unu intaressu patrimuniali : “Cù tutti i sirvizia ch’eddu ci hà resu, di bàttasi par sta ufficializazioni, ùn ci era nudda di più naturali. In i tempa inghji famidda t’avìa u so àsinu ch’edda adupraia pà u travaddu o par viaghjà ”. Hè vera chì l’àsinu corsu hè un àsinu pulivalenti è cussì firmarà. Tandu, Com’eddu a priciseghja Olivier Fondacci, a silizzioni purtarà sopra à tuttu à nantu à l’àsini chì dani u più di latti.

Oramai, si tratta di mantena ‘ssa ricunniscenza è tandu ci voli un mìnimu di nàsciti à l’annu o ci voli à participà à un ivinimentu. Ùn ci hè da primurassi chì i diffarenti attori sò dighjà mubilizati par quissa. A sola splutazionid’Olivier Fondacci arrigistreghja quistu annu 25 nàscciti è un cartulari hè statu postu par chì l’àsinu corsu sighi prisenti à u Salonu di l’agricultura 2021.

Da leghja :

https://france3-regions.francetvinfo.fr/corse/ane-corse-officiellement-reconnu-race-1847008.html

https://www.corsenetinfos.corsica/Ane-corse-la-race-enfin-reconnue_a50583.html

https://www.francebleu.fr/infos/insolite/u-sumere-corsu-la-race-officiellement-reconnue-1593075560

Ritrattu : https://france3-regions.francetvinfo.fr/corse/ane-corse-officiellement-reconnu-race-1847008.html