Artìculu Facebook di u 17/02/17
Ani cumenciu l’amiricani à a fin’di u XIXu sèculu à fà grattacela (alti di 70 m) cù a vulintà d’affirmà a so putenza, ma dipoi, cù sempri a listessa vodda, mori altri torri (beddi più alti) sò crisciuti in u mondu…
À principiu a corsa à a torra a più alta firmaia sopra à tuttu interna à i Stata Uniti è intali à l’anni sittanta hè stata a torra di Chicago (a Willis Tower di 442m) à essa in cima di a classìfica. Dopu ci sò stati i paesa asiàtichi ch’ani rilanciatu a corsa, po i paesa àrabi si sò missi ancu eddi à idificà torri imprissiunanti è avà ùn màncani à traversu u mondu i prugetta sempri più ambiziosi !
Attualamenti, i 5 torri i più alti (è tutti fatti in ‘ssu principiu di XXIu sèculu) sò :
5. In Shangai (China) : u Shangai World Financial Center cù 492m.
4. In Taipei (Taiwan) : u Taipei 101 cù 509m.
3. In New York (USA) : a One World Trade Center cù 541m.
2. À a Mecca (Arabìa Saùdita) : l’Abraj Al Bait Towers cù 601m.
1. In Dubai (Amirati Àrabi Uniti) : u Burj Kalifa cù 828m.
Da quì à pocu Dubai duvarìa perda a so prima piazza chì in Arabìa Saùdita si custruisci u Kingdom Tower, chì farà 1001 m. Hè privista ch’edda sighi compia a so custruzzioni pà u 2018. Sarà tandu a torra a più alta d’u mondu, intali à a cuncritizazioni d’altri prugetta… com’è quiddi di francà i 1000 m in Iraccu o à u Giapponu.
Arristèmuci una stonda à nantu à u prugettu giappunesu, simpliciamenti… for’ di norma !Si farìa in Tokyò è sarìa custituitu di parechji torri. Ghjè à mezu chì una torra giganti, a Sky Mile Tower, si drizzarìa par ghjunghja intali à…1700 m d’altura ! Drentu pudarìa accodda 55 000 abitanti. Par suddisfà i bisogna di ‘ssa pupulazioni l’acqua sarìa chjappa in l’atimòsfara à parta da i facciati di l’idifiziu. ‘Ssu casamentu maiuronu è tutti l’altri privisti furmarìani una cità di 500 000 abitanti, rializata à nantu à l’acqua. L’ìsuli artificiali sarìani riliati, frà altru, par vìa d’Hyperloop.
Da nutà ch’unipochi d’anni fà, sempri à u Giapponu era statu publicatu unu studiu chì dimustraia chì l’èssaru umanu hè oramai in capacità di rializà una muntagna di farru… Un grattaceli altu di 4000 m ! Sarìa più altu chè u Monti Fuji. Una tali struttura cuntarìa 800 piana è aggruttarìa 1 000 000 d’abitanti. A so basa farìa 6,5 chilòmitri. In drentu sarìani ricustituiti pezza di natura, cù stesi d’àrburi è stesi d’acqua. Par risolva i prublema d’alimintazioni inargètichi sarìani aduprati cintrali marchjendu cù u soli o cù u ventu. ‘Ssu prugettu « tontu », pudarìa avè un costu di 900 miliarda di dòllari. Ùn hà forsa vucazioni à essa rializatu ma a so cuncipitura stessa hè quantunqua intarissanti in quantu à l’uttimizazioni di i risorsi inargètichi senza pulluzioni o in quantu à a scelta di i matiriali par sustena strutturi maiori. Po quandu si trattarà di custruì duminia d’abitazioni à nantu à d’altri pianetti, ci hè da scumetta chì tutti ‘ssi riflissioni ani da ghjuvà.
4000 m ùn hè ancu par avà, ma più di 1000 m sì… Di règula U Sciintificuchju ni riparlarà dimustrendu tandu chì u chilòmitru hè duvintatu u novu duminiu di ghjocu di l’architetti.
À prestu !
#Gratte-ciel #Skyscraper
Da leghja: http://www.topito.com/top-gratte-ciel-hauts-monde ; http://bfmbusiness.bfmtv.com/entreprise/un-projet-fou-pour-tokyo-cette-tour-de-1-700-metres-et-55-000-residents-952956.html
http://www.futura-sciences.com/tech/actualites/technologie-projet-fou-million-habitants-tour-4-km-hauteur-12726/
Ritrattu: https://stock.adobe.com/