L’ANDUMITRIOSA : MALATÌA POCA CUNNISCIUTA È DIAGNUSTICATA SUVENTI TROPPU TARDI.

Artìculu Facebook di u 05/02/17

Hè una malatìa crònica, chì ancu midicata pò vultà è chì cuncerna i donni in anni di fà i fiddoli. Hè à bastanza fraquenti (tocca una donna à nantu à deci).

L’andumetru hè u tissutu chì copri l’uteru. In u cìculu nurmali di a donna l’andumetru cresci par essa prontu in casu di grussezza. Sì ficundazioni ùn ci n’hè, si sdrughji è pruduci u sangui di i fèmini. Hè a norma. Or ind’è i donni tocchi da l’andumitriosa, cèdduli di l’andumetru ani da ricuddà par vìa di i trombi è sviluppassi dopu for’ di l’uteru, culunizendu altri òrgani. Di règula sò tocchi l’òrgani ginitali è l’òrgani di u saccu adduminali ma dinò si pò sparghja à l’apparechja urinariu, digistivu o ancu pulmunariu.

Comu si manifisteghja ?

A maiò parti di u tempu sò dulora forti è pò ancu cunducia à a infirtilità.

I dulora affàccani più particularamenti quand’eddi t’ani i so sangui i fèmini (suventi si dici ch’eddu hè nurmali è ùn si pensa à ‘ssa malatìa). Certi volti hè à l’uccasioni di i rapporta sissuali o quand’eddu si và in cabinettu…

Da nutà chì in certi casi ùn si manifisteghja micca è si scopri par azardu quandu si ricerca una raghjoni à una dificultà à uttena un ziteddu.

Ancu assà, tutti ‘ssi lisioni di l’andumetru è i culunizazioni d’òrgani ùn sò murtali. Hè raru ch’eddi impighjurìschini da duvintà gattivi gattivi sopra à tuttu s’eddi sò trattati.

Comu si midicheghja ?

Pà riducia i dulora si pò fà un trattamentu urmunali ma a chirugìa hè u trattamentu di rifarenza. Par disgrazia certi volti, si càcciani i dulora ma nasci un antru prublema : a incuntinenza.

Una malatìa ch’ùn hè ancu capita bè.

I miccanìsimi stessi di a so ghjunta ùn sò cunnisciuti bè. Di prima abordu, hè una ricuddata di sangui chì cunduci in i trombi pezza d’andumetru in capacità di sviluppassi dopu in corpu. ‘Ssu sviluppu pari dipenda dopu di caràttari pròprii à a parsona tocca. I circadori pùgnani d’indintificà i gena chì poni essa rispunsèvuli di l’attivazioni di ‘ssa malatìa.

#Andométriose #Endometriosis

Da leghja: http://www.inserm.fr/dossiers-d-information/endometriose

Da fighjulà : (Europe1) https://www.youtube.com/watch?v=lEk9Bb4c5GI

Ritrattu : https://stock.adobe.com

ZITEDDU À TRÈ PARENTI BIULÒGICHI !

Artìculu Facebbok di u 02/02/17

In u 2015 u Riamu Unitu daghjìa l’auturizazioni par falla. In u 2016 u Mèssicu a facìa pà a prima volta. Avà hè in Uccrena (era u 5 di ghjinnaghju 2017) ch’eddu hè natu un ziteddu cuncipitu cù u matiriali ginèticu di trè parenti. Infurmazioni di primura chì di sicuru chjàmani à una riflissioni à u niveddu èticu… Ci vultaremu.

#TroisParents #ThreeParents

Ritrattu : https://pixabay.com

I VITTURI BULANTI : CI SEMU GUASGI !

Artìculu Facebook di u 01/02/17

Eccu, unipochi d’infurmazioni à l’accortu :

Ùn màncani i prugetta sedii, chì si duvarìani cuncritizà in un avvena vicinu… Xplorair, u dronu d’Ehang, u dronu d’Airbus, u dronu d’Uber, a Terrafugia TF-X, u prugettu di « piattinu bulanti » di Zapata Racing (cuncipitori di u Flyboard Air, chì pirmetti dighjà à un omu « spurtivu » di bulà!).

Di sicuru, vultaremu à nantu à tutti ‘ssi prugetta, sviluppendu i infurmazioni à nantu. À prestu !

# Voiture Volante #FlyingCar

Ritrattu : http://www.laterredufutur.com

I VIRUS CUMINICHÈGHJANI !

Artìculu Facebook di u 29/01/17

Circadori israiliani ani missu in ividenza un veru sistema di cuminicazioni trà virus. A scuparta s’hè fatta di manera indiretta, un pocu par azardu… I circadori studiàiani ghjustu à puntu a cuminicazioni di i battirìi è vulìani veda s’eddi èrani in capacità di privènasi d’un attaccu di virus. Or, in fin’ di contu, quiddi chì cuminicàiani, èrani i virus.

Comu si passa l’affari ?

Quand’eddi attàccani i virus, li tocca à firmà beddi attivi : ùn hè ora d’addurmintassi ! Par quissa ani un genu chì li cumanda d’ùn entra in una fasa « durmanti ». Or, à tempu ch’eddi si fìccani in una battitìa, par nutrìsciasi è riprudùciasi, làmpani una mulècula (chjamata « abritrium ») chì parti è s’infrugna in una antra battirìa ancu attaccata. Tandu, l’altri virus ani da pudè scedda : o multiplicassi o addurmintassi.

Chì hè a lògica ?

Si tratta pà u virus d’ùn tumbà tutti i battirìi d’un colpu chì o sinnò ùn avarìa più à bastanza matiriali par riprudùciasi è finisciarìa par sparì. Laca allora unipochi di battirìi vivi, i laca sviluppassi è quandu eddu ci n’hè dinò à bastanza si lampa in una antra fasa d’attaccu è cuntinueghja à multiplicassi.

Eccu una stratigìa bedda cumplessa in manu à un affaruchju beddu sèmpliciu… Si tratta d’una strattigìa par gistì à u meddu i risorsi, un pocu com’eddu a faci l’Omu quand’eddu cerca à rigulamintà a pesca o a caccia…

Di sicuru hè una scuparta di primura chì ni chjama d’altri…

#CommunicationVirus

Da leghja : http://sante.lefigaro.fr/article/les-virus-se-parlent-avant-d-attaquer

Ritrattu : https://pixabay.com

U PRIMA BATTEDDU À IDRUGENU HÈ NATU ! SI CHJAMA ENERGY OBSERVER !

Artìculu Facebook di u 25/01/17

Eccu una prima nutizia pà u Fugliettu « U Sciintificuchju ». Ci ni sarìa tanti à metta ma ci voli à fà una scelta è par cumincià ci parìa impurtanti di muscià chì l’Omu pò tirà prufittu di a Natura senza distrùghjala, è al di là annuncià una vera rivuluzioni in u duminiu di l’inirgìi : un « mondu pulitu » hè pussìbuli !

Solar Impulse hà fattu u tornu d’u mondu in l’aria par vìa di u soli. Energy Observer farà ancu eddu u tornu di u mondu ma à nantu à l’acqua. Ghjè una pirfurmenza umana è ticnulògica. Funziunarà cù un buleghju d’inirgìi pà u sempri : u ventu, u soli è l’idrugenu di l’acqua.

‘Ssu batteddu pussedi un ponti cupartu di panedda futtuvultàichi, daretu ci sò dui iulianni è à a piazza di i maghja, solu una vela intilligenti piluttata par infurmàtica. A so uriginalità teni in una unità d’idrulisa di l’acqua chì pruduci l’idrugenu.

U batteddu partarà di branu, da a Brittagna (in Saint-Malo). Farà u tornu di u mondu visitendu più di 50 paesa è fendu più di 100 arresta. L’uggittivu hè di pruvà i novi ticnulugìi in cundizioni riali è dinò di scuntrà aienti chì poni avè idei è suluzioni uriginali pà u bè di a Natura.

Una avintura privista di durà 6 anni par fidirà tutta una cumunità, à u niveddu intirnaziunali, pronta à rilivà a sfida di fà un mondu novu par dumani.

« U futuru cumencia avà, tocca à no à dalli a bona dirizzioni »

A ci dìcini Victorien Erussard (capitanu  di Energy Observer) è Jérôme Delafosse (capu di spidizioni di Energy Observer) in un clip di prumuzioni ch’è vo truvareti in leia cù un artìculu di Futura-Sciences.

« U Sciintificuhju » vi prega bon ventu (è ancu bon soli), cari marinali !

#EnergyObserver #BateauHydrogène #HydrogenShip

Leia futura-sciences : http://www.futura-sciences.com/…/energie-renouvelable-deco…/

Ritrattu : http://www.bateaux.com

U SCIINTIFICUCHJU : FUGLIETTU D’INFURMAZIONI SCIINTÌFICHI IN LINGUA CORSA.

BONGHJORNU À TUTTI !

Semu u 23 d’aostu 2017 è affacca avà U Sciintificuchju à nantu à u Web !

U 12 d’aostu spuntaia à nantu à Twitter.

A so nàscita s’hè fatta edda u 22 di ghjinnaghju à nantu à Facebook. Eccu ciò ch’era u so prima postu di prisintazioni :

HÈ NATU U SCIINTIFICUCHJU (o Scinziateddu…), HÈ NATU !

HÈ UNA PÀCINA NOVA DIDICATA À A SCIENZA (o Scenzia…).

Si tratta di prumova l’usu di a lingua corsa parlendu di scienza… Si faci par vìa d’una silizzioni di nutizii sciintìfichi chì dopu sò tradutti in lingua corsa.

Si pò parlà d’archiulugìa, di biulugìa, di midicina, di giulugìa, di mitiurulugìa, di novi ticnulugìi… d’astrunumìa o di cunquista spaziali…

V’invitemu à viaghjà, in u passatu, u prisenti è l’avvena… cù una uchjata ancu pruspittiva !

I infurmazioni dati di règula sarani intirnaziunali, ma dinò poni essa più spicìfichi à a Còrsica.

A faremu in tutta umilità : cù a sola cunniscenza di u passiunatu è micca di u spicialistu ; senza fà da veru una inchiesta ma solu pizzichiddendu i infurmazioni quì è culà ; publichendu senza rigularità ma solu quandu u tempu a ci pirmetti…

Eti capitu tandu parchì ci chjamemu « U SCIINTIFICUCHJU »…

Spirendu ch’è vo sareti numarosi à truvà piaceri à suvitacci è chì ‘ssa pàcina nova farà prò à a lingua corsa !

À tutti vi dimu allora, à prestu o cari amichi facebookacci !

Hè oramai ‘ssu bloggu chì sparghjarà i nutizii sciintìfichi chì dopu sarani riliati da a so Pàcina Facebook è da u so contu Twitter. Intantu, tutti i infurmazioni dighjà publicati da ghjinnaghju ad avali à nantu à Facebook sò rimissi à nantu à ‘ssu bloggu, pricisendu inghji volta a data di u postu. 

BONA LITTURA !