STARLINK, U PRUGETTU D’INTERNET PAR SATÈLLITU DI SPACEX AVANZA PIÙ CHÈ BÈ

– usciintificuchju.com – Màrcuri l’8 di luddu 2020

Par ghjùnghjaci internet da u spaziu, i fabricanti di satèlliti è di lanciadori ani da pruducia cù rìtimi mai tocchi par avà. Tandu truvemu l’amiricanu SpaceX (cù Starlink) dighjà bè pusiziunatu o l’aurupei Thales Alenia Space è Arianespace chì cèrcani à entra in u baddu, o i brittànichi è l’indiani ch’ani compru u prugettu amiricanu oneweb… Sò millai è millai di satèlliti chì u celi s’appronta à riceva è in pocu tempu ! Inveci chì par avà, dopu à anni è anni di cunquista spaziali, ci n’hè  “solu” più di 2000….

L’ugittivu hè d’offra una cunnizzioni internet à i 3 miliarda d’èssari umani chì oghji ùn l’ani micca o chì a ricèvini mali. Si tratta di scumetta à nantu à u pusiziunamentu di satèlliti in òrbita bassa : à 1200 chm da a Tarra. Sò satèlliti di 100 chilò à pocu pressu è micca cari à pruducia. À sta altitùdina i cuminicazioni sarani guasgi supitanii cù un tempu di latenza (u tempu par fà un passa è veni spaziali) di unipochi di milisicondi, contru à 500 milisicondi pà i satèlliti tradiziunali posti eddi à nantu à l’òrbita giustaziunaria, à 35786 chilòmitri. Po, ancu sì un solu satèllitu di l’òrbita giustaziunaria pò rimpiazzà parechji dicini di satèlliti di l’òrbita bassa, à u finali, invià ‘ssi satèlliti maiori è pisenti (certi fàcini parechji tonni) cussì altu, costa più caru.

Par suddisfà ‘ssi ambizioni, ci voli à pruducia più prestu ‘ssi satèlliti più chjuchi, parechji in u mesi o ancu parechji in un ghjornu. Duventa pussìbuli quandu si faci u paragonu d’un satèllitu d’òrbita bassa à 500 000 dòllari cù unu giustiaziunariu chì riveni à 200 miliona di dòllari.

Di tutti i prugetta imaginati par offra internet à tutti, hè u più ambiziosu chì hè u più avanzatu : Starlink, prupostu da u custruttori airuspaziali amiricanu SpaceX, prupriità di u miliardariu Elon Musk. In u 2019, SpaceX hà inviatu 120 satèlliti in òrbita. In i sei prima mesa di u 2020 n’hà missu 418 satèlliti di più. Tutti i trè sittimani à pocu pressu i fusei Falcon 9, riaduprati parechji volti, traspòrtani una sissantina di ’ssi satèlliti. Elon Musk vurrìa ancu accilirà u rìtimu par ghjunghja à piazzà 12 000 satèlliti versu 2025 à nantu à trè nivedda d’altitùdina diffarenti. Sarani dopu cumplittati da 30 000 altri satèlliti ciò chì farà un tutali di 42 000 ! Intantu, a fraquenza presa hè dighjà iccizziunali chì nimu (nè unu Statu, nè una impresa) ùn hà mai inviatu tanti satèlliti in òrbita in cussì pocu tempu.

Par SpaceX, grazia à l’altu dèpitu chì sarà uffertu, si pudarà suddisfà a crèscita di i bisogna à nantu à internet cù u sviluppu di u ghjocu videò in ligna o di i chjami in visiucunfarenza. L’adopru di Starlink hè di règula sèmpliciu : basta à brancà una antenna à pinuchja incurbata è à pena più maiori ch’un piattu è par vìa di l’appiicazioni fatta à posta, seti liati in Wi-Fi à u ritiolu di SpaceX. Ma par uttimizà a cunnizzioni hè meddu à dispona d’una antenna multidirizziunali capaci di suvità u sattèlitu in u celi. Ancu s’eddu ùn si cunnosci nè a data riali di a missa in sirviziu, nè u prezzu di u sirviziu, hè sicura chì a cuncritizazioni di ‘ssa reta stiddata ghjuvarà mori. È puri hè dinò criticata : parechji fàcini rimarcà chì tutti ‘ssi satèlliti ani da fà crescia u rìsicu di cullisioni in u spaziu è renda ancu più brutta è priculosa a cinta urbitali tarrestra ; l’astrònumi si làgnani eddi d’una imbruttera visuali chì l’impidisci d’ussirvà bè u celi. Tandu, l’adopru di un laseru par avvià i pezza di i vechji satèlliti versu l’atimòsfara par ch’eddi ci brusgèssini o versu una òrbita campusantu pò essa una suluzioni. In quantu à a luminusità prudutta da a reta, SpaceX travadda à a so riduzzioni stallendu unu murrionu à nantu à i so satèlliti.

U fattu si stà chì tutti ‘ssi prugetta dimòstrani bè chì oramai u spaziu hè duvintatu un novu locu pà i verri cumirciali.

Da leghja : https://www.usine-digitale.fr/article/l-europe-face-au-defi-de-l-internet-par-satellites.N310973

https://www.clubic.com/spacex/actualite-5017-starlink-le-point-sur-la-constellation.html

https://fr.wikipedia.org/wiki/Starlink

Ritrattu : https://pixabay.com/fr/illustrations/monde-satellite-amour-coeur-4842729/

INCRIDÌBULI SPACEX !

– usciintificuchju.com – Marti u 23 di ghjunghju 2020

Dopu à avè cuncipitu fusei chì si poni riutilizà, a impresa SpaceX hà riisciutu hà invià astrunàuti in u spaziu. Bob Behnken è Doug Hurley sò partuti u sàpatu 30 di maghju drentu à una fusea Falcon-9 par riunghja u lindumani a stazioni spaziali intirnaziunali. A missioni pari mudesta postu chì i dui amiricani ùn sò andati nè à nantu à a Luna nè à nantu à Marzu ma solu drentu à un bastimentu spaziali indu’ parechji òmini o donni di parechji naziunalità si sò dighjà resi dipoi 1998. È puri a NASA ci vedi una “rivuluzioni” parchì SpaceX offri un novu accessu à u spaziu à i Stata Uniti pà i so astrunàuti, inveci ch’eddi l’avìani persu dipoi l’accidenti di a navetta Colombia in u 2003. Par purtà a ropa ci èrani i russii, i giapunesi, l’aurupei è l’amiricani. Ma par rinnuvà l’icchipaghja ùn ci era chè u viìculu spaziali russiu, Soyouz. Oramai si pò ancu cuntà à nantu à SpaceX.

SpaceX pirmetti à l’amiricani d’invià astrunàuti in u spaziu cù un costu menu altu ch’eddi l’èrani i prugramma di nanzi. Par 3 milliarda di dòlari (accurdati dipoi 2011), SpaceX hà sviluppatu un tazzì spaziali è prumissu versu l’ISS sei passa è veni. Da nutà chì SpaceX hà strappatu u marcatu passendu davanti à u giganti Boeing, chì hà vistu a so capsula, Starliner, mancà una prova di bolu, senza nimu drentu, in u 2019. A partenza da a Tarra versu u spaziu s’hè fatta da un locu mìticu : u passu di tiru da indu’ èrani partuti i missioni Apollo par andà à splurà a Luna da 1960 à 1970. Un locu mudificatu à posta da SpaceX. A simbòlica hè forti è veni à ramintà chì SpaceX si scrivi in a cuntinuità di a stodia aròica di a cunquista spaziali.

Intantu, ci hè vulsutu à cunvincia par Elon Musk. ‘N u 2002, quandu eddu hà criatu SpaceX, ùn ci capìa nudda à i fusei. I prima lanciamenta sò ancu fiascati ma Elon Musk ùn lenta nudda è i so fusei ani da finiscia par viaghjà. U più rimarchèvuli di sicuru, hè d’avè riisciutu à fà cuncipì fusei chì si poni riutilizà, rifalendu à nantu à una barca in mari o à nantu à a tarra. Par avà, SpaceX hè a sola impresa à riescia ‘ssa prudezza è di sicuru diminuisci i costa di funziunamentu di modu cunsidarèvuli… Crew Dragon hè una capsula com’è Apollo, ma à l’usu più mudernu. U intiriori hè sopra à tuttu biancu è u lumu più sùttili. Solu un curdonu pirmetti di rilià i cumbinazioni di l’astrunàuti à i carigona par fà affaccà aria fresca è cuminicazioni. È in più, ‘ssi tinuti sò stati dissinati sopra à misura cù l’aiutu d’un sartori d’Hollywood. Ci hè in fini una pussibilità d’essa lampatu da a capsula in casu di prublema, ciò chì avìa mancatu in i navetti spaziali.

A rièscita di ‘ssu bolu pirmetti à i Stata Uniti di ritruvà a so autunumìa spaziali è à tempu a so fiirtà. Hè di bonu auguru pà i prugetta spaziali amiricani ch’ùn màncani micca. A NASA conta bè d’invià astrunàuti à nantu à a Luna in u 2024 po à nantu à Marzu in u 2033. Una volta di più hè SpaceX chì risica di susprenda à tutti è cuntribuì à accilarà a cunquista spaziali cù a vodda di fà viaghjà passaghjeri privati in òrbita o in dirizzioni di a stazioni spaziali intirnaziunali. Senza parlà di a so famosa fusea Starship ch’edda hè in traccia d’ilaburà : tamanta fusea, chì Elon Musk voli pudè riaduprà in tutalità postu chì ‘n a Falcon 9 solu i lanciadori è u nasu di a fuesa sò ricuparati, ciò chì d’altrondi hè dighjà una pirfurmenza. Un mastudontu spaziali chì Elon Musk voli metta à u sirviziu di a culunizazioni di a pianeta Marzu.

Nanzi chì tuttu si cuncritizessi, Elon Musk hà dighjà riisciutu à facci sunnià. Incridìbuli SpaceX !

Da leghja : https://www.lemonde.fr/sciences/article/2020/05/30/spacex-a-lance-deux-astronautes-de-la-nasa-dans-l-espace-une-premiere-historique-pour-une-societe-privee_6041305_1650684.html

Ritrattu : https://pixabay.com/fr/illustrations/starship-vaisseau-spatial-fus%C3%A9e-5241913/

L’URÌCINI DI U VIRU DI U COVID 19…

– usciintificuchju.com – Vènnari u 29 di maghju 2020.

Pà u prufissori francesu Luc Montaigner, Premiu Nobel di midicina, u viru di u Covid 19 hè statu fabricatu in un laburatoriu in Wuhan in China, à parta da u viru di u sida. Era d’altrondi pà a so participazioni à a scuparta di u viru di u Sida chì Luc Montagnier era statu ricumpinsatu in u 2008. Hà affirmatu chì par eddu l’urìcini di u viru hè artificiali è micca naturali. Avìa fattu s’annunciu in una intarvista rializata da u situ Pourquoi Docteur po l’avìa ditta quand’eddu era statu intirrugatu da un antru media francesu, Cnews. Tandu èrami d’aprili. Un mesi dopu parechji sciintìfichi critichèghjani ‘ssa presa di pusizioni. Pà u prufissori Luc Montagnier “a stodia di u marcatu… hè una bedda ligenda”. Spiega “chì ‘ssu viru inizialamenti prisenti ind’è u topu alutu hè statu manipulatu da l’òmini chì l’ani aghjustatu siquenzi di u VIH… Ùn hè naturali, hè un travaddu di prufissiunali, di biulugistu muliculariu…” Ciò ch’ùn irresci à capì hè a finalità di ‘ssu travaddu “d’urlughjaghju” è si dumanda sì a vulintà ùn era di circà à crià un vaccinu contru à u sida. I so affirmazioni pìddàiani appoghju à nantu à unu studiu indianu rializatu da circadori di l’Indian Institute of Technology di New Delhi. Dicìani rimarcà una stunanti similitùdina in i siquenzi d’acidi aminati d’una prutèina di u viru rispunsèvuli di u Covid 19 è di u viru rispunsèvuli di u sida.

A cunclusioni di ‘ssi ricerchi “ùn hà micca sensu” d’appressu à u viròlugu Etienne Simon-Lorière di l’Astitutu Pasteur in Parici. Par eddu ‘ssi siquenzi “sò pìcculi ilimenta chì si ritròvani drentu à d’altri vira di a listessa famidda, drentu à d’altri tippa di curona viru, prisenti in a natura. Sò pezza di u ginomu chì  s’assumìddani à parechji siquenzi di u matiriali ginèticu di battarìi o di vira o di pianti.” Par essa ancu di più spiigativu faci u paragonu dicendu  “S’è no piddemu una parola in u lipru è chì ‘ssa parola s’assumidda à quidda d’un antru lipru, pudemu dì chì l’unu hà cupiatu à nantu à l’altru ?” Li si pari essa una abirazioni.

Di più, à l’inversu di Luc Montagnier, Simon-Lorière ùn vedi in u curona viru i carattarìstichi di un viru artificiali ma à u cuntrariu ci vedi calcosa di naturali…

Po, un antru studiu, publicatu u 10 di maghju in a rivista Current Biology riaffirma una urìcini animali di u curona viru, chì avarìa bè com’è partenza un topu alutu. Sciintìfichi chinesi ani missu eddi in ividenzi insirzioni d’acidi aminati drentu à un viru chì tocca i topa aluti. Or quandu si tratta d’insirzioni si pò pinsà chì ci hè stata una intarvinzioni di l’omu, ma a dìcini i chinesi, ‘ssu tippu d’insirzioni pò accada in a natura.

Da nutà chì u studiu indianu hè statu dipoi arritiratu da i so autori, da u situ chì l’allughjaia. D’altrondi ‘ssu situ chì hè un situ di prepublicazioni cù u rolu ghjustu à puntu di sottumetta à a crìtica unu studiu, hà tinutu à ramintà chì i so cuminicazioni ùn duvarìani essa cunsidarati è ripresi com’è cunclusioni difinitivi.

Intantu, no spicialisti ùn semu. Di prima abordu ci pari lògicu di ritena i tesi chì pàrini adunì l’avvisa di numarosi circadori. Ma ubligati semu dinò di tena à menti chì dipoi parechji mesa emu intesu dicidori dì tuttu è u so cuntrariu, ghjurnalisti affirmà un affari senza fanni a dimustrazioni, sperti cuntradìsciasi in pirmanenza… chì ci tocca à dà crèditu à a parola di dittaturi… Senza perda di vista chì i intaressa finanziarii, i lobì influenti è i rivalità di parsoni cundiziunèghjani mori presi di pusizioni…

Da leghja : https://www.doctissimo.fr/sante/news/Coronavirus-Luc-Montagnier-Prix-Nobel-virus-sorti-laboratoire

Ritrattu :  https://pixabay.com/fr/photos/la-biologie-recherche-laboratoire-220005/

U PUSTIGLIONU, L’ARMA TRIMENDA DI U CURONA VIRU

– usciintificuchju.com – Vènnari u 24 d’aprili 2020.

Com’è pà a grippa o u catarru, i pustigliona sò u vittori pridilettu di u SARS-CoV-2 (u curona viru rispunsèvuli di a malatìa Covid-19) pà a trasmissioni da un èssaru umanu à un antru èssaru umanu. Hè cussì chì una parsona sana pò essa cuntaminata par inalazioni di candidduchji quandu unu individu, chì porta u viru, tossa o parla. Ma chì si sà pricisamenti di ‘ssi pustigliona è di u tempu ch’eddi poni campà in l’aria o à nantu à un punteddu ?

Inghji viru t’hà i so maneri pròprii di trasmissioni chì si poni scumparta in trè catigorìi maiori :

– a trasmissioni vitturiali chì hà bisognu d’un vittori com’è par asempiu u zinzali in u casu di u sciccungugna o a zika.

– par cuntattu cù flùidi umani pà u VIH o Èbula.

– par l’aria è cù i pustigliona pà u russettu, a grippa, i catarra è u Covid-19.

‘Ssa ùltima catigurìa hè a più diffìciuli à cuntrullà. U SARS-CoV-2 hè un filamentu d’ARN incapussulatu chì entri in una cèddula par riprudùciasi è cuntaminanni d’altri. Dopu culunizeghja i cèdduli di i vìi rispiratorii, a so sìbula prascelta, indu’ pruduci viriona, particeddi virali infittosi.

Quand’edda tossa o sturnuteghja una parsona malata, sporga un nìvulu di pustigliona chì sò listessi à missila chì sò carchi à viriona cuncipiti drentu à u sistema rispiratoriu. ‘Ssi pusistigliona chì sò candidduchji chì vènini da u nosciu sistema ùmidu di i nosci vìi rispiratorii è di a cannedda, sò ricacciati dinò quand’è no parlemu. Ci n’hè menu ma sò cuntagiosi ancu eddi.

U viru sorti pà a bocca, quissa hè sicura. Par entra t’hà omancu a bocca, u nasu o l’ochja. Pò entra dirittamenti o par vìa d’un ugettu ch’è no avaremu toccu nanzi, vistu ch’una candidduchja ci laca una càrica virali un certu tempu. Ùn si sà sì un pustiglionu solu basta par cuntaminà. Un si cunnosci par avà a càrica mìnima par chjappà u Covid-19. Ghjoca dinò u tippu di matiriali chì ricevi u pustiglionu, chì sarà cuntaminatu un tempu più o menu longu sigondu ciò ch’eddu hè (vetru, plàsticu, farru, legnu…), ma quì dinò manchemu di cunniscenzi.

Ciò chì dinò ferma scunnisciutu hè di sapè sì u viru pò campà in l’aria drentu à i candeddi i più minori, di menu di 5 micròmitri o ancu quandu l’acqua s’hè svapurata. Otantu hè sempri attivu in suspinsioni in l’aria com’è ghjè u casu pà u russettu. I sciintìfichi amiricani ani fattu ùltimi ussirvazioni chì vani piuttostu in ‘ssu sensu quì postu ch’ani trovu in l’aria di càmari, pezza di u còdici ginèticu di u viru spulsatu dui ori nanzi da malati di u covid-19. S’aspèttani i risultata d’altri studia par sapenni di più à nantu ‘ssa capacità di u viru à stà in l’aria, chì tandu pudarìa ancu sorta da u nasu solu rispirendu…

Da leghja : https://www.futura-sciences.com/sante/actualites/coronavirus-duree-vie-postillon-arme-fatale-coronavirus-80600/

Ritrattu :  https://pixabay.com/fr/photos/blonde-serviette-portrait-glamour-2094172/

CURONA VIRU : QUANTU MORTI SENZA CUNFINAMENTU ?

– usciintificuchju.com – Ghjovi u 2 d’aprili 2020.

I circadori è matimaticanti si sò basati di marzu à nantu u parcintuali di cuntagioni è u parcintuali di murtalità ussirvati à quiddu mumentu par imaginà u peghju di i scinaria : nisciun’ paesu pidda misuri par cuntena l’ipidemia. Tandu, i simulazioni fatti da l’ILC (Impiriali Cullegiu di Londra) di rinòmina intirnaziunali, ci impàrani chì senza cunfinamentu si poni priveda cintinai di milai di morti par parechji paesa d’Auropa o più di 2,2 miliona di morti ‘n i Stati Uniti. ‘Ssi càlculi fatti, i sperti l’ani sottumissi à i pulìtichi ch’ani sceltu allora di rializà u cunfinamentu ch’è no cunniscimu (sò chjusi i scoli, i loca culturali o i cumercia di poca nicissità è sò solu lacati aparti cumercia è impresi chì pirmèttini di manghjà, i sirvizià pùblichi par assicurà a sicurità o a saluta di i citadini…).

Or ‘ssi misuri ani un costu icunòmicu è suciali impurtanti a ricunnòscini i circadori. Tandu dìcini ch’eddi pudarìani essa un pocu attinuiti di tantu in tantu è lucalamenti, ma ci tuccarà à rimèttali prestu in piazza sùpitu quand’eddi ricumènciani à crescia u nùmaru di casi da midicà.

Chì u prublema hè quì, i sistema di saluta ùn sò in capacità d’assorba unu nùmaru impurtanti di malati. A ci cunfirma Bruno Marcos, un circadori di l’Univarsità di Nizza chì hà missu l’ipidemia in iquazioni. « A dinàmica hè a listessa in tutti i paesa. U nùmaru di parsoni tocchi doppia tutti i trè ghjorna è i casi sò multiplicati par 10 in novi ghjorna… l’ipidemia ùn accilareghja micca ma suvita u so corsu nurmali !… Tandu, senza cunfinamentu in un mesi ci hè 1000 volti di più di malati, veni à dì miliona ! »

I letta pronti à accodda i malati ùn sò à bastanza numarosi. Senza cunfinamentu in pocu ghjorna tutti i letta sarìani uccupati da malati di u curona viru, è si ni mancarìa. Or ùn ci voli à sminticassi di tutti l’altri malati chì senza u covid-19 ani bisognu d’essa uspitalizati è chì par mancanza di meza ni vinarìani ancu à mora…

Hè cussì chì circadori dìcini chì i misuri di cunfinamentu duvarani essa mantinuti u tempu nicissariu à l’laburazioni d’un vaccinu, ciò chì pudarìa piddà… 18 mesa o ancu di più.

Da leghja :

https://www.lepoint.fr/monde/des-millions-de-morts-du-coronavirus-eviter-le-scenario-du-pire-17-03-2020-2367561_24.php

https://www.nicematin.com/sciences/ce-mathematicien-nicois-a-mis-levolution-de-lepidemie-de-coronavirus-en-equation-voici-ses-predictions-482359?t=MDE2Yzk3NzY0MGIyOGY2MGU5ODgxYzMwZTY3NTc1YmFfMTU4NTgyMzc2OTI4MV80ODIzNTk%3D&tp=viewpay

Ritrattu : https://pixabay.com/fr/illustrations/covid-corona-coronavirus-virus-4948866/

 

U COVID-19, UNA MALATÌA ANTRUPUCENA.

– usciintificuchju.com – Luni u 23 di marzu 2020.

Bonghjornu. Semu di branu. Casca bè, postu chì “U Sciintificuchju” faci a so riapparizioni, un pocu com’eddi a fàcini i fiora in a machja. Facìa un pezzu chì i publicazioni ùn s’èrani più fatti è ùn si sà s’eddi si farani sempri chì l’affari dumanda tempu… Intantu, pruvaremu à essa dinò un pocu prisenti.

Semu di branu, una èpica nè troppa calda, nè troppa freta… una èpica favurèvuli à i spassighjati, in una natura chì si spanna è chì vi rendi allegru. Di règula viaghja cussì ma quistu annu l’affari hè altru… è avareti capitu parchì. Parchì semu in piena crisa di u Curona Viru, una “grippaccia” chì indibbulisci u vosciu sistema rispiratoriu.

Cussì ci veni a prununcia : Curona, piuttostu chè Corona. Ùn si ni cambia u sensu chì u nomu di “Corona” hè statu datu à u viru parchì t’hà à nantu ad eddu una prutiina (chì assicura a leia cù u ricittori) cù una forma di curona. Sopra à tuttu quandu u viru si ficca ‘n i tissuta pulmunarii.

L’àrburi filuginèticu moscia chì ‘ssu viru, u SRAS-CoV-2, nomu ufficiali di u viru rispunsèvuli di a malatìa Covid-19 (par COrona VIrus Disease 2019), hè vicinu à quiddu di u SRAS di u 2003 è di u MERS di u 2012 è i malatìi s’assumìddani mori. À l’iniziu ci hè sempri un topu alutu. Veni à dì ch’eddu si tratta d’un duminiu cunnisciutu, ancu sì par avà nisciuna risposta tirapiùtica hè stata pruposta da veru. U Curona Viru faci parti d’una famidda maiurona di vira, chì sò i vira à ARN (acidu ribunuclèicu) cù un bracciu sèmpliciu di pularità dita pusitiva. Drentu à ‘ssa famidda ci sò l’alfacurona vira chì sò prisenti ind’è i mammìfari com’è l’omu. Asìstini dinò i bitacurona vira chì di règula sò adattati à i mammìfari ma micca à l’omu. Or, par vìa di sbaglia di trascrizzioni in a riplicazioni di u bracciu d’ARN, u bitacurona viru hà cunnisciutu mutazioni chì l’ani pirmissu d’adattassi à l’omu. Da u topu alutu hè passatu à u pangulinu (o furmiculaghjolu) po dopu, à bastanza facilamenti, à l’omu. Un viru chì finalamenti hè statu prestu idantificatu in China, grazia à i mètudi mulicularii novi in leia cù a infurmàtica. Nanzi ci vulìa parechji anni inveci ch’avà unipochi d’ori bàstani.

Dopu dinò è par disgrazia, u viru hà missu pocu tempu par ispàrghjasi è crià una pandimìa, tucchendu a pianeta sana. Or si rimarca sùpitu chì i loca d’infizzioni currispòndini à 100 % à loca ‘d’eddi ci sò l’afiò  chì pirmèttini di rilià i cuntinenti. Ciò chì raprisenta 4 miliarda di parsoni. Quandu si sà chì i pangulini pàttini d’un tràfficu chì i faci passà d’Afrrica à l’Asia, pudemu affirmà chì u curona viru hè pròpriu una malatìa antrupucena, veni à dì una malatìa in leia diretta cù a presa in manu di a pianeta da l’omu. Ciò chì vali pà u clima o a natura in ginirali, vali dinò pà i malatìi infizziosi.

Tandu hè sicura chì oramai ci tocca à campà cù ‘ssi malatìi novi, chì si spàrghjini cù a mundializazioni. È par paràssini si pò cuntà à nantu à à scuparta d’un vaccinu ma forsa dinò rifletta à comu ammaistrà di più i cuntaminazioni pussìbuli da l’animali à l’omu.

Da leghja : https://laviedesidees.fr/Covid-19-chronique-d-une-emergence-annoncee.html

Ritrattu : https://pixabay.com/fr/photos/coronavirus-virus-masque-corona-4914028/

GOOGLE AVARÌA TOCCU A SUPRIMAZÌA QUÀNTICA

– usciintificuchju.com – Ghjovi u 17 d’uttrovi 2019.

Pocu fà, Google hà fattu un annunciu impurtanti par ciò chì tocca à a ricerca à nantu à a infurmàtica di u futuru : a sucità califurniana dici d’avè toccu a suprimazìa quàntica. Veni à dì chì Google hà riisciutu hà fabbricà un urdinatori quànticu cù una capacità di càlculu d’una putenza chì trapassa a putenza d’un urdinatori tradiziunali. Par essa più pricisu si pò cunsidarà chì a suprimazìa quàntica pò essa uttinuta quandu a pussibilità di sbagliassi hè dèbbuli travaddendu cù urdinatori di omancu 50 qubits. Si parla di suprimazìa quandu u travaddu dumandatu hè talmenti maiori ch’ùn ci hè altra manera di rializallu chè incù un urdinatori quànticu.

Or, ghjustu à puntu, ‘ssa suprimazìa quàntica hè stata rializata fendu fà, da un urdinatori quànticu, un càlculu spìcificu in solu 3 minuti è 20 sicondi, inveci chì ci vurrìa 10 000 anni pà u più putenti di l’urdinatori attuali (u Summit) !

Intantu, i circadori di Google ani signalatu chì i so mascini quàntichi ùn pudìani par avà chè rializà un càlculu à tempu è ùn sò micca pronti par essa aduprati in l’industrìa. Ma una tappa hè stata francata è pian pianimu ci avvicinemu quantunqua da un usu giniralizatu di l’urdinatori quànticu.

Da leghja : https://www.journaldugeek.com/2019/09/23/google-suprematie-quantique/

Ritrattu : https://pixabay.com/fr/photos/l-ordinateur-quantique-processeur-3679893/

 

K2-18b : UNA PIANETA CÙ VAPORI D’ACQUA !

– usciintificuchju.com – Luni u 16 di sittembri 2019.

L’isupianeta K2-18b si trova à più di 110 annati di lumu da a Tarra, veni à dì à più d’un milionu di miliarda di chilòmitri. Hè luntana ma hè stata quantunqua u tiatru d’una scuparta strasurdinaria : i sciintìfichi ci ani trovu à nantu, a prisenza d’Acqua ! Dipoi ch’eddi sò trovi è ussirvati i pianeti strasulari hè a prima volta ch’eddu accadi. Par essa pricisu, hè a prisenza di vapori d’acqua ch’hè stata scuparta. Intantu, ferma iccizziunali è si franca quì una tappa nova in a ricerca di segna di vita al di là di u nosciu sistema sularu.

Hè u tiliscopu spaziali Hubble chì hà pirmissu ‘ssa scuparta è ghjè u risultatu di l’anàlisi di a so ussirvazioni rializata da 2016 à 2017. I sciintifichi ani custattatu chì ‘ssa pianeta pussidìa una atimòsfara è chì edda stessa cuntinìa mulèculi d’acqua. L’algurìtimi sviluppati par leghja i infurmazioni accolti da u tiliscopu Hubble mòsciani ancu chì a mulècula rilitiva à u vapori d’acqua si pò truvà à nantu à u sopra di a pianeta. Ùn ci dà l’assicuranza chì l’acqua lìquida asisti à nantu à ‘ssa pianeta ma pari più chè pussìbuli… Ciò chì a ci laca creda hè chì K2-18b si trova pricisamenti in una zona abitèvuli à pettu à a so stedda, à una distenza chì pirmetti l’asisenza d’una acqua lìquida ghjustu à puntu ! A timpiratura d’altrondi à nantu à K2-18b duvarìa essa à pocu pressu com’è à nantu à a noscia pianeta Tarra.

A ricerca ùn s’hà da piantà quì è i sciintìfichi ani da circà di cunnoscia meddu l’atimòsfara di a pianeta. Ani da fighjulà frà altru, s’eddi poni truvà a prisenza d’ussigenu o d’uzonu.

S’aspèttani tandu tutti ‘ssi risultata chì pudarìani fà a dimustrazioni chì a pianeta Tarra ùn hè ùnica è chì pò essa ancu pudarìani fà a dimustrazioni ch’ùn semu micca soli in l’Universu…

Da leghja : https://www.presse-citron.net/ces-scientifiques-sont-ils-proches-de-decouvrir-la-vie-sur-cette-exoplanete/

Ritrattu : https://pixabay.com/fr/illustrations/exoplan%C3%A8te-espace-monde-astronomie-2958949/

 

U GHJATTIVOLPI

– usciintificuchju.com – Ghjovi u 4 di luddu 2019.

Era mità di ghjunghju chì si n’hè fattu l’annunciu. Ci dispiaci ma mancàiami di tempu par riagì à ‘ssu mumentu quì. Intantu, « U Sciintificuchju » ùn pudìa stà senza arricchì i so pàcini d’un artìculu à nantu à a presa in a machja d’un animali chì si pudìa tema a sparizioni : u GHJATTIVOLPI !

Fèrmani sempri unipochi d’anziani chì n’ani vistu quand’eddi èrani ghjòvani. Ma dinò facìa anni è anni chì più nimu n’avìa infattatu. Da chjuchi, semu numarosi à avenni intesu parlà è spiràiami ch’eddu si pudarìa scuntrà in a machja ma mai fusti u casu… In fin’ di contu, i veri ùltimi tistimunianzi ricuddàiani à l’anni 50a. Dopu di modu uccasiunali si sarìani visti quì è culà ma senza troppu assicuranza. Po, dipoi 30 anni mancu più si ni parlaia è cuminciàiami à fassi una raghjoni : u ghjattivolpi hà asistutu è oghji sicuramenti ùn asisti più…

In u lipru pà i 6i di u prufissori di corsu, un pìcculu paràgrafu l’hè cunsacratu. Hè prisintatu com’è una spezia minacciata ma si laca spirà ch’unu scontru daretu à un machjonu hè sempri pussìbuli… Avìani a raghjoni ! Oramai hè ufficiali, u ghjattivolpi asisti sempri ! Sò l’agenti di l’Uffiziu di a caccia chì n’ani idintificatu una quindicina è parechji sò ancu stati marcati. Vòlini oramai chì ‘ssu animali sighi ricunnisciutu com’è una spezia nova è prutetta. Hè in i parti d’Ascu ch’eddu hè statu chjappu par essa studiatu, nanzi d’essa libaratu. Ùn hè statu fàciuli parchì l’animali campa mori a notti è cerca à fassi discretu è po copri un largu tarritoriu di 25 000 èttari sendu capaci di cuddà à 2 500 metra d’altitùdina. Misura 90 cèntimi da u capu à a punta d’a coda. T’hà i denti di l’ochji particularamenti sviluppati è hè rossu di culori. I so pela sò zeppi ciò chì u pruteghji da i pulgi, i pidochja è i zecchi. A so coda hè longa è grossa, pari quidda d’una volpi, ciò chì hà cuntribuitu à dà à ‘ssu animali u nomu di ghjattivolpi, in a Còrsica sana.

In fattu, « a stodia hà cumenciu in u 2008… ». A dici Pierre Benedetti di l’Uffiziu di a caccia : « S’hè fatta cù a presa imprivista d’un ghjattu in un ghjaddinaghju di u Capicorsu. Tandu, fusti iniziatu un prugrammu di ricerca. Grazia à tràppuli pà i pela hè statu stabilitu u ginomu di l’animali in u 2012… ». U so ADN pirmetti di diffarinziallu da u ghjattu salvàticu aurupeu. À u cuntrariu s’avvicina da u ghjattu furistieri africanu. Hè pò essa ghjuntu in Còrsica à tempu à una culunizazioni umana uparata versu 6 500 nanzi à Cristu. A so idantità pricisa ferma à ditarminà è par quissa ci voli à aspittà i risultata di a ricerca ginètica cundutta da un laburatoriu di u CNRS in Liò. Par cumplittà u studiu d’altri tràppuli sò stati ilaburati, prima par ritrattallu po in fini par chjappallu da veru, hè cussì chì l’agenti di l’uffiziu ani pussutu pona à nantu cuddani GPS. Sò numarosi i infurmazioni dighjà accolti ma fèrmani affari à imparà in quantu à a so ripruduzzioni è à u so rigimu alimantariu. Truvaremu a pacenzia par aspittà chì u più duru hè statu fattu : dà a prova chì u ghjattivolpi asistìa sempri !

Da leghja : https://www.lemonde.fr/planete/article/2019/06/14/le-chat-renard-corse-un-mythe-devenu-realite_5476228_3244.html

Ritrattu : https://le-tiit-chat.skyrock.com/1397520861-ghjattu-volpe.html

ADUPRÀ U PLÀSTICU PAR ALIMANTÀ I CARBURANTI D’AFIÒ

– usciintificuchju.com – Ghjovi u 30 di maghju 2019.

U trasportu airianu riprisenti 2,8 % di l’imissioni di CO2 in u mondu è ‘ssa quantità cresci sempri. D’altrondi hè privista una multiplicazioni par dui di u tràfficu da quì à 2037… D’un antru cantu a Tarra si ni sfraia sottu à u muddizzu di plàsticu : 10 tonni di plàsticu sò prudutti tutti i sicondi in u mondu è solu 9% sò riciclati, d’appressu l’UNU.

Or à suluzioni à ‘ssi prublema vinarà pò essa da a scuparta fatta da dui circadori chinesi, Hao Tang è Ning Li, di l’asitutu di chimìa è di fìsica di Dalian, cità di a pruvincia di u Liaoning. Ani missu à u puntu un mètudu par cunvirtiscia, u PIT (puliitilenu tiriftalatu) in idrucarbura ciclicchi è in cumpunenti arumàtichi, da riutilizà in a fabricazioni di u biugasoliu. U PIT hè u plàsticu chì custituisci i buttegli, è si ni pruduci tutti l’anni 50 miliona di tonni. U studiu fattu da i circadori chinesi hè statu publicatu in a riviasta Green Chemistry.

U PIT di i buttegli hè prima scumpostu in tiriftalatu di dimètilu cù l’aiutu di u mittanolu. Una volta ch’eddu hè rinfriscatu u dimètilu si poni sottu à una forma sòlida è pò essa spiccatu da u mitanolu. Dopu u dimètilu hè cunvirtitu in cicluizanu-1,4-dicarbussilatu po in ciclualcani è mulèculi arumàtichi par idruginazioni suvitata da una idrudiussiginazioni. Tutti ‘ssi uparazioni ‘sò fàciuli à rializà à u niveddu industriali è u randamentu di cunvirsioni hè altu postu chì a media hè di 98 %. L’idrucarbura uttinuti poni essa aduprati soli o à buleghju à d’altri biucarburanti par ammiddurà a so dinsità è dunqua riducia u so vulumu in u risirvoriu.

Ci vurrìa tandu à metta in piazza una filiera capaci di ricuparà mori plàsticu chì padarà essa trattatu… Sò nicissarii 1,5 chilò di buttegli par pruducia un litru di biucarburanti. Intantu, à difettu d’alimantà u tràfficu airianu à u niveddu mundiali sarà scuparta pudarà omancu cuntribuì à fà diminuì a quantità di plàsticu puluanti.

Da leghja : https://www.futura-sciences.com/planete/actualites/biocarburant-bientot-avions-propulses-plastique-recycle-76087/

Ritrattu : https://pixabay.com/fr/photos/avion-de-ligne-commercial-jet-avion-3628141/